Dar cum rămâne cu demografia? Sporul natural al populaţiei la nivel mondial a scăzut la jumătate în timpul vieţiimele, de la 2% la 1%, ceea ce mi se pare un fapt pozitiv. Şirata natalităţii este mai mică în prezent, mai cu seamă înAfrica. Populaţia lumii a crescut de patru ori în secolulal XX-lea, dar în secolul al XXI-lea nici măcar nu se vadubla. Potrivit estimărilor ONU, ea se va opri din creşterepână în anii 2080. Nu din cauza războaielor, a ciumei saua foametei, cum se temea pesimistul cleric Malthus7 , ci 7 Thomas Robert Malthus (1766-1834), unul dintre primii economişti politici, cunoscut pentru teoria sa legată de creşterea mult mai rapidă a populaţiei în comparaţie cu cea a rezervelor de hrană.
(N. trad.)
30
URMEAZĂ CELE MAI BUNE ZILE ALE OMENIRII?
datorită prosperităţii, datorită îmbunătăţirii educaţiei şi astării de sănătate. Iată un .fapt simplu, dar fascinant, legatde demografie: când mai"mulţi copii supravieţuiesc, oamenii îşi planifică familii mai mici. Odată cu încetinireasporului populaţiei şi dat fiind randamentul din ce în cemai înalt al exploataţiilor agricole, devine tot mai uşor să
hrănim lumea.
Astăzi, comparativ cu situaţia din urmă cu 50 de ani,este nevoie de 68% mai puţin teren agricol pentru aproduce aceeaşi cantitate de hrană. Asta înseamnă maimult pământ disponibil pentru flora şi fauna spontane.
Cel puţin teoretic, poţi să hrăneşti întreaga lume dintr-ofermă hidroponică de dimensiunea provinciei Ontarioşi să păstrezi restul pentru natura sălbatică. Şi planetadevine mai curată, mai verde. Sateliţii au înregistrat cu14% mai multă vegetaţie decât acum 30 de ani, în specialîn zonele aride, cum ar fi regiunea Sahel din Africa.
Dar sunt eu oare asemenea celui care cade dintr-un zgârie-nori şi, când ajunge în picaj prin dreptul etajului aldoilea, strigă: ,,Până acum totul e bine"? Nu, nu cred .. .
Probabil că veţi auzi în cursul acestei dezbateri expresia
„punct de cotitură". Vi se va spune că reprezentanţii ·generaţiei actuale o vor duce mai rău decât părinţii lor, că vormuri mai tineri sau că vor asista la o deteriorare bruscă amediului. Ei bine, permiteţi-mi să vă spun eu ceva desprepunctele de cotitură. Fiecare generaţie are convingerea că
se află într-un astfel de punct, crezând că trecutul a fostbun, iar viitorul va fi sumbru.
În 1830, Lordul Macaulay a afirmat: ,,În fiec�re epocă,toată lumea ştie că până în acel moment au avut locîmbunătăţiri progresive, dar nimeni nu pare să se gândească la vreo îmbunătăţire pentru generaţiile următoare.
Nu putem avea dovezi absolute că toţi cei care cred că
DE BOTTON & GLADWELL VS PINKER & RIDLEY
3 1
societatea a ajuns într-un punct de cotitură se înşală şi că
zilele cele mai bune ale omenirii sunt de domeniul trecutului. Însă aşa au spus toţi cei de dinaintea noastră - şiîntotdeauna motivele s-au bazat doar pe aparenţe."
Filtrăm trecutul pentru amintiri fericite şi viitorul pentruprognoze sumbre. Mi se pare o formă ciudată de narcisism. Suntem îndemnaţi să credem că generaţia noastră
este una specială, adică exact cea în care apare punctul decotitură. Mi-e teamă că e un nonsens.
În încheierea micului meu discurs, aş dori să-l citez dinnou pe Macaulay: ,,În virtutea cărui principiu judecămlucrurile atunci când, deşi sesizăm în trecut numai progrese, ne aşteptăm ca în viitor totul să decadă?"
Rudyard Griffiths: Mulţumesc mult. Iar acum, stimateMalcolm Gladwell, este momentul să susţii echipa.
Malcolm Gladwell: În timp ce-i ascultam pe cei doi onorabili preopinenţi dezbătând tema de astăzi, Steven Pinkerşi Matt Ridley, am simţit nevoia să propun un termen elegant pentru a-i descrie. Aş sugera să îi numim Pollyanna8•
Şi din moment ce nu avem nicio femeie pe scenă - faptcurios pentru anul 2015 -, mă gândeam să ne referim lacei doi ca la domnul şi doamna Pollyanna. Vă voi lăsa să
vă puneţi imaginaţia la lucru pentru a vă da seama care arfi „el" şi care „ea". Deşi cred că simplul fapt de a le admirapodoaba capilară vă va da suficiente indicii. . .
În orice caz, în timp ce îi ascultam pe domnul şi doamnaPollyanna, mintea mi-a rătăcit aiurea, aşa cum sunt sigurcă au păţit şi mulţi dintre voi. Am început să mă gândesc la 8 Pollyanna este titlul unei cărţi clasice pentru copii, scrisă de Eleanor H. Porter în 1913. Numele personajului principal a devenit sinonim cu al unei persoane extrem de optimiste. (N. trad.)
32
URMEAZĂ CELE MAI BUNE ZILE ALE OMENIRII?
toate scenariile posibile în care aş fi de acord cu ei. De pildă,să presupunem că înlocuirµ câteva cuvinte în titlul dezbaterii din această seară, astfel încât să sune astfel: ,, Urmează celemai bune zile ale domnilor Pinker şi Ridley?" Bineînţeles că
răspunsul nu poate fi decât afirmativ. Domnul Ridley estemembru al Camerei Lorzilor, una dintre cele mai încântătoare sinecuri din istoria lumii occidentale. Iar domnulPinker îşi desfăşoară activitatea la Universitatea Harvard,care ar putea fi replica americană a Camerei Lorzilor. Mise pare absolut evident că viitorul lor va fi unul minunat. Şisunt convins că nimeni nu poate contesta asta.
Sau, alegând alt exemplu, să presupunem că dezbatempe marginea temei: ,,Viitorul îi va surâde Canadei?" Şi laaceastă întrebare aş răspunde la fel: da, cu siguranţă că ova face! Ţara dumneavoastră tocmai a avut o ascensiunerapidă către o poziţie fruntaşă în leadershipul mondial.
Dar, din nefericire, nu toţi trăim în Canada. Eu trăiescîn Statele Unite. E suficient să urmăriţi cinci minutedin dezbaterile prezidenţiale republicane pentru a vă daseama că, pentru locuitorii de la sudul graniţei canadiene,răspunsul nu poate fi nicidecum unul afirmativ.
Dar, lăsând gluma la o parte, poate că dacă această dezbatere ar fi ridicat problema: ,,Viitorul i-a surâs omenirii de-a lungul istoriei?", răspunsul ar fi fost categoric
,,da". Şi tocmai asta au demonstrat cei doi adversari aimei de astăzi. Ei au explicat elocvent că, dacă ne întoarcem în trecut şi aruncăm o privire înainte, spre secolulal XVII-lea, secolul al XVIII-lea, secolul al XIX-iea; spreanii 1950 sau 1975, şi ajungem până în prezent, lucrurileau urmat mereu o traiectorie ascendentă. Cu toţii suntemde acord cu asta. Dar în dezbaterea noastră nu discutămdespre trecut, nu-i aşa? Vorbim despre viitor. Despre lucrurile care se îmbunătăţesc sau nu de acum înainte.
