plantate nu doar în sol, ci și în mintea oamenilor. Puterea tutunului ca monedă a condus la plantarea a mult mai mult tutun decât ar justi cat prețul său. Autoritățile au refuzat să accepte prețurile stabilite de piața de schimb, crezând că pot legifera valoarea tutunului ca monedă. Culturile au fost abandonate și recoltele incendiate, însă ispita banului a făcut ca stocurile de tutun/bani să crească în continuare.
BANI CA ARHETIP
Am văzut nenumăratele și adesea surprinzătoarele forme pe care banii le-au luat în trecut. Dacă credem în bani, nu are importanță că au forma monedelor ieșite din monetărie, a hârtiei imprimate, a roților de piatră, a cerealelor, a tutunului, a dinților de câine sau de marsuin sau a penelor unei păsări exotice.
Aspectul esențial este că banii trebuie să aibă putere asupra noastră, la interior, ca să aibă putere la exterior. Trebuie să credem în valoarea lor înainte să ne schimbăm comportamentul și să decidem dacă îi vom accepta sau nu. În cel mai larg sens al cuvântului, banii devin un mijloc de relaționare. Ne permit să facem alegeri și să cooperăm cu semenii; sunt un semnal care spune „iată, atât de mult suntem dispuși să facem cu energia noastră“.
Fluxul energiei noastre impune un schimb, unul de conversație, iubire, bunuri sau bani. De fapt, o altă de niție a banilor este pur și simplu energia, combustibilul acțiunii.
Viața banilor izvorăște, în principal, din caracterul lor ascuns. Banii nu servesc doar tranzacțiilor nanciare efectuate de indivizi, corporații sau chiar națiuni. Banii țin și de întrebări mai profunde, cum ar în ce fel va consumată energia vitală, în ce fel trăiesc oamenii în relație unul cu celălalt sau în ce fel vor supraviețui și vor crește comunitățile noastre. Goana zilnică
după „salariu“ ascunde înțelesuri mai profunde ale banilor și ale modului în care, e că ne dăm seama sau nu, banul ne confruntă cu sensul existenței și al acțiunilor noastre.
Fiindcă țin de relații și schimburi, chestiuni fundamentale ale condiției umane, banii au un caracter arhetipal.4 Arhetipul este un tipar moștenit din experiențe umane străvechi, care se regăsește în ecare dintre noi. De multe
ori nu suntem conștienți că aceste tipare rezidă în noi. Așadar, sunt inconștiente, trăind într-o parte din noi separată de conștiința și identitatea noastră de zi cu zi. Cu toate acestea, suntem in uențați de aceste tipare. Și s-ar putea să nutrim dorința de a le înțelege pentru a ne înțelege mai bine pe noi înșine.
Tărâmul arhetipurilor este atemporal și transcende individul. Este cu adevărat un tărâm al zeilor. Fascinația noastră contemporană pentru zeii antici se datorează în mare parte faptului că exprimă arhetipuri. De pildă, zeii greci: Zeus este zeul suprem, care integrează și organizează toate aspectele vieții; Hera, soția lui Zeus, este preocupată de căsnicie și de familie; Hermes joacă multe roluri, inclusiv de zeu al comerțului, care ne ajută să
facem schimburi unii cu ceilalți.
Când președintele unei corporații reorganizează compania pentru a maximiza pro turile, acesta operează cu energia arhetipală a lui Zeus. Grija unui soț sau a unei soții de a avea su cienți bani pentru prosperitatea familială izvorăște din arhetipul Herei. Fiecare etapă care aduce un produs pe piață și în mâinile consumatorului este in uențată de arhetipul lui Hermes care guvernează comerțul: cercetarea de piață, proiectarea produsului, ambalarea, campania promoțională, precum și stabilirea prețului de vânzare. Studiul zeilor ne permite să observăm tiparele mari care lucrează în interiorul nostru. Învățăm astfel despre forțele care modelează
destinul rasei umane și care uneori îl fac pe individ să se simtă copleșit, incapabil să înțeleagă experiențele prin care trece.
ZEIȚA MONETA
Care sunt originile cuvântului monedă01? Dacă ne îndreptăm căutarea în această direcție, vom întâlni o zeiță. Aceasta trăiește în lumea arhetipurilor, a tiparelor mari care ne modelează și care așteaptă să e descoperite. De regulă, o astfel de zeiță ne poate ajuta în încercarea de a deveni conștienți de tipare.
Cuvântul „monedă“ derivă de la zeița romană Moneta. Monedele bătute în templele ei erau folosite până în cele mai îndepărtate colțuri ale imperiului. De fapt, cuvântul latin moneta (cu sensul de „monetărie“ sau
„monede“) a evoluat în mynet (cu sensul de „monede“ sau „bani“) din engleza veche, care ulterior a generat termenul mint. 02, 5
Ca să o înțelegem pe Moneta, trebuie să vorbim despre Iunona, zeița-mamă a Romei. Iunona este o zeiță a fertilității, ale cărei origini se regăsesc în Zeița-Mamă, care insu ă fertilitate și face ca recoltele să abunde. Iunie, luna care poartă numele zeiței, este de bun augur pentru căsătorii. În rolul său de zeiță de frunte, Iunona este protectoarea Romei, orașul ei favorit și capitala Imperiului Roman. Un aspect mai personal al zeiței este faptul că
Iunona este și protectoarea femeilor și, astfel, ea veghează asupra căsniciilor (drept Iunona Juga 03), a nașterii (drept Iunona Lucina 04) și a maternității (drept Iunona Matronalia. 05 )6
Zeii și zeițele Antichității aveau frecvent nume multiple. Fiecare nume le punea în evidență un aspect al personalității. Precum Iunona, o zeiță putea protectoarea căsniciilor, a nașterii și a maternității, iar pentru ecare dintre aceste roluri avea un nume diferit. Dacă ajuta la fertilizarea solului, avea un nume pentru acest rol. Moneta este numele Iunonei în rolul ei de mamă a banilor. Este Iunona Moneta, din care germinează o abundență de bani.
Ne va de folos să avem conturată imaginea unei zeițe a fertilității precum Iunona, indcă zeițele fertilității vor juca un rol important în cercetarea banilor pe care o facem aici. Să ne imaginăm că o vedem în fața ochilor pe Iunona Moneta: o femeie înaltă, voluptuoasă, cu o privire radioasă. Este o femeie matură, nu mai este o puștoaică, dar nici bătrână.
Are chipul puternic, senin. Pe cap duce un coș plin până la refuz cu grâu, ovăz și alte alimente. În ecare mână duce câte un prunc, o fată și un băiat, și are rochia descheiată pentru a le permite să se hrănească de la pieptul ei plin. Animale sălbatice și domestice i se alătură pentru a primi de la aceasta darul fertilității. La picioare are grămezi nemăsurate de monede de aur și argint, care se revarsă din ea ca apa dintr-un izvor nesecat. În toate este ca un corn al abundenței, bogată mai presus de imaginație. 7
Să păstrăm în minte ca reper această imagine a zeiței Moneta. Ea simbolizează tiparul sau arhetipul la care ne vom întoarce pe măsură ce examinăm sensul banilor. Nu ar deplasat să presupunem că o astfel de zeiță este înțeleaptă. În cazul Monetei, înțelepciunea rezidă în însuși numele ei.
Latinescul moneta provine din radicalul indo-european men-, care însemna „a-ți folosi mintea“, „a gândi“.8 Zeița Moneta este modelată după
zeița greacă a memoriei, Mnemosyne. Cuprinsă în puterea memoriei este abilitatea de a preveni, astfel că Moneta este și o zeiță care emite avertismente. Dacă ne gândim la numeroasele moduri în care banii ne afectează viața, ne-am putea aminti de două cuvinte grecești care au aceeași rădăcină ca Moneta: menos (care înseamnă „minte“, „curaj“, „scop“) și mania (care înseamnă „nebunie“). Măsurătoarea, de la radicalul indo-european me-, se leagă, de asemenea, de abilitățile mintale și este un aspect esențial al banilor.
Măsurătoarea, memoria și avertismentul sunt concepte importante care ne vor servi de-a lungul acestei călătorii în viața secretă a banilor, însă acest prim capitol are ca temă puterea banului asupra minții. Într-o formă sau alta, cu toții divinizăm idoli ciopliți. Moneta ne atrage atenția asupra acestui fapt. Fiindcă derivarea numelui zeiței ne dezvăluie conexiunile profunde dintre bani și minte, ea ne previne că este foarte ușor să cădem în plasa confuziei și a iluziei. Mai mult decât atât, ne sugerează necesitatea de a ne folosi mintea pentru a face lumină în subiectul banilor, pentru a îndepărta obscuritatea și misterul de care se înconjoară lucrurile la care nu ne gândim și pe care nu le înțelegem.
SFATUL RABINULUI
O poveste aparținând tradiției iudaice relatează despre un bărbat sărac care a mers la rabin ca să-i ceară un sfat. 9 Mai erau câteva zile până la Paște, iar bărbatul se plângea cu amar că nu are bani pentru matza, carne și vin sacru.
Nu dorea să își ducă familia la sinagogă îmbrăcată în zdrențe.
Rabinul a încercat să îi domolească temerile bărbatului, spunându-i:
„Dumnezeu te va ajuta. Nu te teme.“
Omul sărman nu putea scăpa însă de griji. În cele din urmă, rabinul i-a cerut să-i enumere obiectele de care avea nevoie și costul ecăruia. Totalul pentru matza, carne, vin și îmbrăcăminte nouă se ridica la 52 de ruble.
„Așadar, ai nevoie de 52 de ruble“, spune rabinul. „Acum nu mai trebuie să
îți faci griji pentru matza, carne, vin și îmbrăcăminte. Ai mai rămas cu o singură grijă: de unde faci rost de 52 de ruble.“
A fost rabinul nemilos sau înțelept? I-a oferit sărmanului consolarea lui Dumnezeu. Dacă bărbatul nu se putea încrede în Dumnezeu să îl ajute, atunci el nu era pregătit să intre în sinagogă și să Îl venereze. Avea o îndatorire. Trebuia să își facă griji cu privire la bani. Dacă și-ar făcut su ciente griji, poate că i s-ar schimbat percepția asupra banului și ar putut să îl vadă într-o lumină nouă, strălucitoare, trans gurat, cu totul altfel decât și-ar imaginat înainte.
Povestea nu ne spune dacă sărmanul om a mai mers sau nu la sinagogă
de Paște. Însă pentru creștin, hindus, musulman, budist, politeist, animist, ateu sau agnostic, banii au același mister, aceeași viață secretă ca și pentru sărmanul evreu din poveste. De ce ne întoarcem adesea către idoli ciopliți?
De ce suntem doar arareori treziți de o furie ce ne permite să le facem țăndări căpățâna? De ce se lamentează sau ne acuză oamenii de bună-credință că ne-am pierdut în căutarea atotputernicului dolar?
Dacă am avea banii Monetei, am avea și răspunsul la aceste întrebări, dar și la multe altele. O reprezentare a Monetei ne-o înfățișează cu capul plecat într-o parte și cu mâna dusă căuș la ureche, ascultând atent. Ia aminte la ceea ce aude. Când ne vorbește, e ca o femeie întâlnită în vis. Îndatorirea noastră, provocarea noastră, este nu numai să o ascultăm, ci și să ne aducem aminte cuvintele ei atunci când ne trezim.
01 Englezescul money se traduce de regulă prin ban, însă are aceleași origini etimologice ca și românescul monedă.
