sculptorului Augustus Saint-Gaudens, publicul s-a revoltat, numindu-le
„monedele păgâne ale lui Roosevelt“. În 1908, Congresul american a dat o lege care impunea prezența sintagmei „In God We Trust“ pe toate monedele Statelor Unite. 24
Ironic este că Roosevelt nu avea niciun motiv păgân pentru îndepărtarea mottoului; din contră, considera sacrilegiu pomenirea Domnului pe bani.
Este interesant că mottoul propus inițial, „Dumnezeu, libertate, lege“, care nu pomenește încrederea sau credința, a devenit „Credem în Dumnezeu“.
Secretarul Trezoreriei a adăugat conceptul de credință. E aproape ca și cum ni s-ar cere să ne încredem în Dumnezeu, când, de fapt, guvernul vrea să ne încredem în bani și în guvernul care îi emite. Acest fapt ar putea o explicație pentru sentimentele lui Roosevelt. În plus, la momentul apariției, moneda nu era de încredere, din moment ce Războiul Civil a fost nanțat prin îndatorare și in ație, și nu prin taxe. În orice caz, președintele Eisenhower a semnat, în 1955, o lege care extindea folosirea mottoului și asupra bancnotelor, iar din 1957, „In God We Trust“ a apărut și pe bancnote. 25
Ochiul atotvăzător nu a apărut pe monedele Statelor Unite, așa cum și-a dorit N.R. Watkinson, însă cu toții știm că apare pe bancnote. Marele Sigiliu al Statelor Unite, adoptat în 1782, apare văzut atât din față, cât și din spate pe reversul bancnotei de un dolar. Versoul Marelui Sigiliu înfățișează o piramidă neterminată cu ochiul atotvăzător încastrat într-un triunghi care levitează deasupra piramidei. Ochiul atotvăzător este, desigur, ochiul lui Dumnezeu, cuprins în triunghiul ce reprezintă Sfânta Treime. Prezența acestuia pe Marele Sigiliu reprezintă dorința Părinților Fondatori ca Dumnezeu să vegheze la clădirea piramidei neterminate (națiunea) pe care au început-o. Grația Domnului nu era căutată numai cu privire la evenimente viitoare. Sprijinul Său pentru eforturile Părinților Fondatori era exprimat fără echivoc în expresia latină annuit coeptis, care se poate traduce ca „[Dumnezeu] aprobă demersurile [noastre]“26.
Culorile și motivele prezente pe bancnotele Statelor Unite stârnesc, cel puțin la nivelul subconștientului, asocieri cu ciclurile de fertilitate. Banii sunt verzi pe verso, iar motivele decorative sunt, fără excepție, vegetale.
Acest lucru îmi aduce aminte de un artist care a povestit de groaza cu care a descoperit Moartea pe versoul bancnotei elvețiene de 1000 de franci. Nu reușea să înțeleagă legătura dintre bani și Moarte, o gură care taie oamenii cu coasa de parcă ar buruiana câmpului. Îi produsese o stare de disonanță
și, în același timp, fascinație. Pentru a avea un sentiment de siguranță
nanciară, a păstrat respectiva bancnotă foarte mult timp. Valoarea ei, la vremea respectivă în jur de 500 de dolari, nu explică de ce această imagine, care conecta banii cu ciclurile vieții, a rezonat atât de puternic cu el.
Mai aproape de vremurile noastre, guvernul Elveției a susținut o competiție pentru noi propuneri gra ce ale banilor elvețieni, iar proiectul câștigător a propus bancnote cu fotogra i ale unor artiști elvețieni faimoși, realizate cu design și colorit îndrăzneț, contemporan. Ideea unor astfel de bani noi a scandalizat publicul. Criticii au condamnat designul ca ind macabru, respingător, asemănător biletelor la teatru, care evocă un evident declin național. Dar cum pot fotogra ile artiștilor să e mai macabre sau mai respingătoare decât însăși Moartea cu coasa? Sau oare Moartea, paradoxal, ne vorbește despre un ciclu care promite fertilitate și prosperitate prin însăși imaginea morții? În orice caz, scandalizarea publicului sugerează
că a fost atacat un sentiment de proprietate sacră, și până în prezent banii elvețieni nu au fost actualizați.
NAȘTEREA DOLARULUI
Însuși cuvântul „dolar“ are o istorie stranie, care îl leagă de numele unui păstor, Ioachim, mai târziu cunoscut drept Sfântul Ioachim.27 Conform unor izvoare străine Bibliei, Sfântul Ioachim a fost tatăl Mariei și bunicul lui Iisus.Răspândirea comerțului în secolul al XVI-lea a crescut necesitatea adoptării unor bani acceptați la nivel internațional. Într-o vale numită
Joachimsthal (adică Valea Sfântului Ioachim) a ată pe teritoriul Republicii Cehe de astăzi, s-au descoperit zăcăminte importante de argint. În 1518 au început să circule primele monede bătute cu argint din minele din Joachimsthal. Aceste monede au dobândit rapid popularitate la nivel internațional și au fost denumite joachimsthaler, de la locul lor de origine.
Curând numele a fost abreviat taler (sau thaler), mai ușor de pronunțat.
Pentru mai mult de trei secole, talerul și multele sale imitații, inclusiv coroana (Anglia), écu (Franța), rubla (Rusia), peseta (Spania) au devenit standardul comerțului internațional.
În țările anglofone, talerul a luat repede o formă mai ușor de pronunțat, cea a dolarului. În Macbeth, Shakespeare face una dintre primele referințe la dolar, un personaj vorbind despre un rege scandinav care a fost nevoit să
achite „zece mii de dolari“.28 În propunerea din 1782 ca dolarul să devină
unitatea monetară a Statelor Unite, omas Je erson a scris că „dolarul este o monedă cunoscută, cu care populația este familiarizată. Este deja adoptat de la sud la nord“.29 Dolarul la care se referea Je erson era de fapt peseta spaniolă (cu sensul de parte din opt). Peseta a rămas mijloc legal de plată în Statele Unite până în 1857, când mai mult de 2 milioane de pesete au fost răscumpărate.
SIMBOLUL DOLARULUI
Dacă cuvântul dolar își are rădăcinile în persoana Sfântului Ioachim, simbolul său are o conexiune la fel de surprinzătoare cu religia. Originea
simbolului dolarului este subiect de dezbatere printre experții în numismatică. Din moment ce dolarul și simbolul său precedă Statele Unite (SU), credința populară conform căreia simbolul a evoluat din scrierea laolaltă a literelor U și S nu poate corectă.
Altă teorie spune că simbolul pentru dolar a evoluat din pluralul simbolului folosit pentru peseta spaniolă. 30 Această teorie postulează că p (de la pesetă) și s (de la forma de plural a substantivului pesetă) au ajuns să
e scrise laolaltă spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, însă dovada gra că
oferită pentru această evoluție nu este cu totul convingătoare.
Cea mai fascinantă explicație merge la rădăcinile talerului. 31 În secolul al XVI-lea, Carol Quintul domnea nu doar asupra Germaniei, ci și asupra Spaniei și a teritoriilor sale americane. Pe aversul talerului său, acesta a așezat doi stâlpi pentru a arăta conexiunea cu Spania, stâlpi în jurul cărora erau desfășurate pergamente. Vechii fenicieni, renumiți pentru explorările lor, au construit astfel de stâlpi în Gibraltar când au ridicat un templu închinat lui Hercule, în apropierea orașului Cádiz de astăzi. Acești stâlpi își au originea în monedele antice din Tir (în Libanul de astăzi), care înfățișau stâlpii Templului lui Solomon. Stâlpii Templului aveau nume: Iachin, care face trimitere la ideea că „Domnul va întări [tronul]“ și Boaz, care face trimitere la ideea că „[în] tăria [lui Iahve se va desfăta regele]“. Așadar, simbolul dolarului este format de pergamentele adăugate de Carol Quintul imaginii stâlpilor lui Solomon, înfățișați pe monedele din Tir. Dacă teoria este corectă, linia verticală ce străbate S-ul este un stâlp al cărui sens este asemănător aceluia exprimat de reversul Marelui Sigiliu și al bancnotei de 1
dolar: „[Dumnezeu] aprobă demersurile [noastre].“
CE AM PUTEA ÎNVĂȚA DIN VENERAREA BANILOR
Suntem învățați să m practici în ceea ce privește banii. Ne permitem să
achiziționăm o mașină sau să luăm cina la un restaurant select? Ne putem asuma riscul de a deschide o mică afacere sau de a face o investiție? Este bugetul nostru su cient de echilibrat, sau trebuie să tăiem din cheltuieli ori să muncim mai mult și să câștigăm mai bine? Suntem amenințați de faliment sau de pierderea locuinței? Speranțele și temerile noastre se învârt
constant în jurul necunoscutelor: vom avea su cient, sau vom avea prea puțin?
Însă Moneta nu ne vorbește numai despre cotidian; nu este numai un simbol al vieții noastre conștiente, al vieții pe care suntem conștienți că o trăim. Este și femeia înțeleaptă care ne apare în vis, pe care ne chinuim să
ne-o aducem aminte. Dacă cuvintele ei rămân în mintea noastră și după ce ne-am trezit, atunci suntem conștienți că banii ne vorbesc despre cicluri mult mai mari decât durata vieții noastre. Aceste cicluri ale nașterii, morții și renașterii sunt adevărate în aceeași măsură pentru recoltele din câmp, cât și pentru viața fermierilor, a vânăto-rilor și chiar a orășenilor.
Cuvintele Monetei ne arată și faptul că am putea învăța din misterele care fac natura fertilă. Moneta ne reamintește de celebrarea iubirii, de împărțirea plină de recunoștință a bogățiilor naturii. Prin aceasta ne dăm seama de nevoia de a trăi alături de alții și de a împărți cu ei. Adevărul este că, e într-un slogan precum „In God We Trust“, e în originile uitate ale banilor dintr-un ritual religios, Moneta trezește energii care ne-au conectat odată la un tărâm superior, energii legate de ceea ce este transcendental în noi înșine și în afara noastră.
Înțelegerea originilor banilor ne-ar putea permite să m mai iertători cu privire la dorința noastră de a diviniza banii. Adorația banilor ar putea avea consecințe devastatoare, după cum vom vedea, însă aceste consecințe își au originea într-o energie greșit direcționată, care, altfel folosită, ne-ar putut servi bine. Gurdjie vorbea despre valori carea energiei unui demon în munca unui înger. Dacă ne putem aduce aminte de cuvintele Monetei și dacă putem aduce din înțelepciunea ei în viața noastră de zi cu zi, poate că
vom recâștiga și redirecționa aceste energii către scopuri mai potrivite.
Însă căutarea noastră are și un aspect de temut. Moartea cu coasa este o realitate: abundența naturii curge întotdeauna dinspre moarte în cicluri in nite. Aceasta este doar o altă față a Monetei, de fapt a oricărei zeițe a fertilității. Pentru a ne aduce aminte cuvintele rostite de Moneta în vis, s-ar putea să m nevoiți să îndurăm o călătorie prin lumea subpământeană, tărâmul Morții cu coasa. În această trecere am putea descoperi în su etul nostru bogăția și fertilitatea pe care șamanii și preoții le căutau prin sacri ciile închinate zeilor.
01 Constituția Statelor Unite ale Americii, traducere și note de conf. univ. dr. Simina Elena Tănăsescu și conf. univ. dr. Nicolae Pavel, cuvânt introductiv de prof. univ. dr. Ioan Muraru, postfață de prof.
univ. dr. Mihai Constantinescu, ALL Beck, București, 2002, p. 72 (Amendamentul I).
