— Seif. Xie Mingzhong, fostul secretar de partid din orașul Wenchang, provincia Hainan, a ascuns peste 25.000.000 de yuani în 19 seifuri;
— Toaletă. Fostul director al Departamentului de Transport din districtul Wushan, orașul Chongqing, Yan Dabin, a ascuns 9.390.000 de yuani în cutii de carton, în toaleta locuinței pe care o renova. Au fost descoperiți când a refulat toaleta;
— Baligă. Xu Qiyao, fostul director al Serviciului de Construcții din provincia Jiangsu, a luat aproape 20.000.000 de yuani mită, o parte din ei i-a pus în pungi de plastic și i-a ascuns în scorburi de copac, în grămezi de cenușă, în câmpul de orez, sub țiglele de la casă și într-un morman de baligă;
— Butelie. Fostul director al Departamentului pentru Autostrăzi din Ganzhou, provincia Jiangxi, Li Guowei, avea acasă o butelie șmecheră, făcută la comandă, în care ținea ascunse milioanele de yuani luate mită. Pe
lângă aceștia, mai avea încă 2.800.000 într-un seif îngropat într-un munte de gunoaie de lângă locuința de la țară al celui de-al treilea frate mai mare;
— Apartamentul închiriat. Luo Yaoxing, fostul șef al Serviciului de Planificare a Imunizării din cadrul Centrului Medical de Prevenire și Control din provincia Guangdong, a închiriat o locuință de lux ca să ascundă
banii primiți. A băgat banii în saci de plastic negri, a pus peste tot prin casă hârtie absorbantă și agenți de dezumidificare, dar 12.000.000 dintre ei tot au mucegăit;
— Pământ. Fostul director al Centrului de Testare a Cărbunelui din orașul Qinsnihuang, Li Xiaolin, a îngropat 15.000.000 de yuani curtea casei părintești, deja dărăpănate, din comuna Lulong, unde nu mai locuia deja nimeni.
Exemplele ar putea continua. Deși în ultima decadă
au fost prinși mulți corupți, situația nu s-a schimbat. La sfârșitul anului trecut, Ma Junfei, directorul adjunct al Serviciului de Căi Ferate din Hohot, provincia Mongolia Interioară, a fost judecat și condamnat la moarte cu suspendare pentru luare de mită și venituri imense nejustificate. În cele două locuințe ale sale au fost găsite bunuri și bani în valoare de peste 130 de milioane de yuani16.
16 În 2013, peste 21 de milioane de dolari.
În timpul procesului, Ma Junfei a declarat că nu s-a atins de banii primiți mită și că cea mai mare problemă
pe care o avea pe când se afla în funcție era cum să-i mai ascundă.
Estimarea că „50% din surplusul monetar se află în mâinile funcționarilor corupți” are o valoare mai mult literară decât economică, nu îndrăznesc să spun că este chiar așa. Dar cred că suma ascunsă de funcționarii corupți este neimaginat de mare și poate juca un rol în controlul inflației în cazul excesului de lichiditate.
Majoritatea cetățenilor chinezi consideră că funcționarii condamnați pentru corupție nu sunt decât vârful aisbergului.
Firește că „economia funcționarilor lacomi” nu are cum să oprească creșterea prețurilor. Sentimentul pe care îl au chinezii în ultimii ani este că viața de zi cu zi e din ce în ce mai scumpă, în timp ce banii sunt tot mai lipsiți de valoare.
12 mai 2014
Lipsă de încredere
În ziua de 10 mai 2003, grupul AliBaba, al lui Jack Ma, a lansat site-ul de cumpărături online Taobao, pe care nu numai companiile pot vinde produse consumatorilor individuali (B2C), ci și consumatorii
individuali pot vinde direct altor consumatori individuali (C2C). În cei unsprezece ani care au urmat, Taobao a crescut uluitor de mult.
În 2013, site-ul avea 500 de milioane de utilizatori înregistrați, cu peste 60 de milioane de accesări zilnice.
În fiecare zi se vindeau peste 800 de milioane de articole, cu o medie de 48. 000 de articole pe minut; site-ul acoperă peste 80% din piața tranzacțiilor electronice de tip C2C din China.
Imperiul comercial al lui Jack Ma transformă viața de zi cu zi a chinezului. Acum poți să-ți cumperi ce-ți dorește inima fără să mai ieși din casă și la prețuri mai mici decât cele din magazinele tradiționale. Siluetele curierilor strecurându-se înăuntrul și dinăuntrul caselor au devenit deja ceva obișnuit în orașe.
Cele mai mărețe spectacole au loc pe terenurile de sport ale universităților, care se umplu cu pachetele cumpărate de studenți de pe Taobao, în fiecare zi la prânz. Curierii leoarcă de sudoare înfruntă roiurile de studenți și nu au vreme să verifice cu atenție identitatea fiecăruia, ci strigă cât pot de tare și îi cer clientului să
spună ultimele patru cifre ale numărului de telefon ca să-și poată lua pachetul.
Taobao a transformat multe magazine tradiționale în săli de expoziție. Fetele cărora le place să se gătească
mai cutreieră încă magazinele și probează
îmbrăcăminte în neștire, pe care nu o cumpără însă, ci își notează mărimea și marca articolelor care le-au impresionat și le comanda acasă pe Taobao, unde le găsesc mult mai ieftine.
Faima site-ului a avut de suferit din pricina acuzațiilor că vinde și marfă contrafăcută. Jack Ma le-a răspuns criticilor spunând că, dacă ar ști că odată cu site-ul ar dispărea și marfa contrafăcută de pe piață „, l-aș închide chiar în seara asta”. Într-o piață invadată de marfă contrafăcută, nu e realist să te aștepți să nu găsești produse false și pe Taobao. De fapt, ele sunt de vânzare și în magazinele tradiționale și de aceea cele câteva scandaluri legate de bunuri contrafăcute în care a fost implicat Taobao nu i-au afectat nicidecum ascensiunea.
Consumatorii chinezi detestă marfa contrafăcută, dar în același timp s-au obișnuit cu existența ei.
Cantitatea mare de marfă contrafăcută de pe piața chineză dezvăluie una dintre cele mai grave probleme sociale din zilele noastre – lipsa de încredere. Motivul pentru care Taobao s-a putut dezvolta cu așa de mare repeziciune într-o societate în care oamenii nu mai au încredere unii în alții a fost introducerea serviciului de plăți online Alipay, în anul 2004.
Alipay este o platformă de procesare a plăților. Când cumperi ceva pe Taobao, plata se face către Alipay.
Vânzătorul vede când cumpărătorul a făcut plata, dar
nu primește banii decât după ce livrează marfa și cumpărătorul semnează de primire. Abia atunci Alipay virează suma vânzătorului. În cazul în care, atunci când primește marfa, cumpărătorul decide că nu este ceea ce voia și o returnează, Alipay îi dă banii înapoi.
Alipay are aproximativ 300 de milioane de utilizatori, cu o cotă parte de aproape jumătate din piața plăților online din China. Deși a reușit să găsească o soluție eficientă la problema lipsei de încredere față de cumpărăturile online, în același timp dezvăluie și faptul că societatea chineză suferă de lipsă de încredere.
Autoritățile fac tot ce pot să-i convingă pe oameni că
problemele sociale își au rădăcina în felul lor de a fi, nu în modul de guvernare. Adevărul este însă că la baza lipsei de încredere din societate stă în primul rând lipsa de încredere în autorități.
Guvernul chinez a urmărit orbește creșterea PIB-ului și după ce situația mediului înconjurător s-a înrăutățit, a arătat cu degetul diverse ramuri industriale, fără să
sufle o vorbă despre propria sa responsabilitate. În ultimele trei decenii de dezvoltare, politicile guvernului au mers când hăis, când cea, ceea ce încurajau alaltăieri era interzis ieri și ceea ce era interzis ieri este încurajat astăzi. Sau ca să îi cităm pe internauți, politicile economice ale guvernului întâi laudă prostituția și mersul la bordel, iar apoi lansează campanii împotriva
moravurilor ușoare.
