— În visul meu te vânam, zise Shadow, iar vorbele îi fură
luate de vânt. În visul meu trebuia să mă întorc cu o pană
de-a ta.
„Da.” Cuvântul era ca un pârâit în radioul minţii sale. „Au venit la noi după pene, ca să arate că erau bărbaţi. Şi au venit la noi ca să taie pietrele din capetele noastre, ca să
dăruiască morţilor lor vieţile noastre.”
Atunci o imagine îi umplu mintea – imaginea unei păsări a tunetului, despre care Shadow presupuse că era o femelă, pentru că avea penele cafenii, nu negre, zăcând moartă pe panta muntelui. Lângă ea se afla o femeie, care despică
ţeasta păsării cu o aşchie de cremene, apoi scotoci prin bucăţile umede de os şi de creier până când găsi o piatră
netedă, de culoarea granatului, în adâncul căreia pâlpâiau
flăcări de opal. „Pietrele vulturului”, îşi zise Shadow. Femeia voia să ducă piatra fiului său, care murise cu trei nopţi în urmă. Avea să o pună pe pieptul lui. Iar la următorul răsărit de soare, băiatul avea să fie viu şi vesel, iar piatra preţioasă
avea să fie cenuşie, înceţoşată şi moartă ca şi pasărea de la care fusese furată.
— Înţeleg, îi zise el păsării.
Pasărea îşi întoarse capul şi croncăni, iar ţipătul ei fu însuşi tunetul.
Lumea gonea sub ei ca într-un vis bizar.
Laura strânse bine băţul şi aşteptă ca individul pe care-l cunoştea sub numele de domnul World să se apropie de ea.
Stătea cu spatele spre el, privind furtuna şi dealurile verzi.
„În lumea asta jalnică, simbolul este însuşi lucrul”, îşi zise ea. „Da.”
Simţi mâna bărbatului strângându-i uşor umărul drept.
„Foarte bine”, îşi zise ea. „Nu vrea să mă sperie. Îi e teamă
că aş putea să arunc băţul în mijlocul furtunii, că ar putea să se rostogolească pe panta muntelui şi că o să-l piardă.”
Se lăsă un pic pe spate, până îi atinse pieptul. Braţul stâng al bărbatului o cuprinse, într-un gest intim. Mâna lui stângă, deschisă, ajunsese în faţa ei. Laura strânse ambele mâini în jurul băţului, expiră, se concentră…
— Te rog să-mi dai băţul, îi spuse bărbatul, la ureche.
— Da, zise ea. E al tău.
Apoi, fără să ştie dacă vorbele ei aveau vreun înţeles, zise:
— Închin această moarte lui Shadow!
Şi îşi înfipse băţul în piept, chiar sub stern. Simţi cum băţul tremură şi se transformă, devenind o lance.
Graniţa dintre senzaţie şi durere ajunsese foarte vagă, după moarte. Laura simţi vârful lăncii pătrunzând în pieptul ei, simţi cum trece prin ea şi cum iese prin spate. O oarecare rezistenţă – ea apăsă şi mai tare –, iar lancea se înfipse în domnul World. Laura simţi răsuflarea caldă a bărbatului pe pielea rece a cefei sale pe când acesta, pătruns de lance, se văita surprins şi îndurerat.
Femeia nu recunoscu vorbele spuse de el, nici limba în
care le rostise. Se mulţumi să apese mai tare mânerul lăncii, împingând-o mai adânc prin trupul ei şi în trupul lui.
Simţi sângele lui fierbinte curgând pe spatele ei.
— Căţea! zise bărbatul. Căţea afurisită!
Glasul său devenise gâlgâitor. Laura presupuse că lama lăncii îi spintecase un plămân. Domnul World încerca să se mişte, şi fiecare mişcare a lui o zguduia şi pe ea. Ei doi erau uniţi prin lemnul lăncii, erau traşi în ţeapă ca doi peşti într-o singură frigare. Laura văzu că individul avea un cuţit într-o mână şi o izbea la întâmplare, în piept, în sâni, fără să vadă
ce făcea.
Ei nu-i păsa. Ce înseamnă tăieturile de cuţit pentru un cadavru?
Laura izbi puternic cu pumnul în încheietura mâinii care ţinea cuţitul, iar arma zbură până pe podeaua peşterii. Apoi ea lovi cuţitul cu piciorul, aruncându-l cât mai departe.
Acum bărbatul plângea şi se văicărea. Laura îl simţi împingându-se în ea, îi simţi mâinile pipăindu-i orbeşte spatele, îi simţi lacrimile fierbinţi pe ceafă. Sângele lui îi scălda spatele, scurgându-se pe picioarele ei.
— Probabil că acum dovedeşti că n-ai pic de demnitate, zise ea, cu o şoaptă de moarte, dar şi cu un oarecare amuzament macabru.
Îl simţi pe domnul World împleticindu-se în spatele ei, apoi Laura alunecă pe sângele care se strânsese pe podeaua peşterii – era numai sângele lui – şi se prăbuşiră amândoi.
Pasărea tunetului ateriză în parcarea din Rock City. Ploua cu găleata. Shadow abia reuşea să vadă la câţiva metri. Dădu drumul penelor păsării şi în parte alunecă, în parte căzu pe asfaltul ud.
Fulgeră, iar pasărea dispăru.
Shadow se ridică în picioare.
