a pluralităţii" (ibidem).
Toate aceste observaţii arată că, în trecut, numeroşi oameni din comunităţile rurale cutumiare şi-au petrecut cea mai mare parte a vieţii între graniţele propriei comunităţi, unde şi-au dezvoltat propriile obiceiuri, uneori în răspăr cu tradiţiile comunităţilor învecinate. Cu toate acestea, sistemul de valori al unor astfel de comunităţi este similar pentru că vorbim, în esenţă, despre valorile împărtăşite de oameni care au trăit în jurul aceluiaşi mod de producţie - unul bazat pe muncă agricolă la scară redusă. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care găsim jocuri rurale uimitor de similare, separate de distanţe geografice uriaşe şi intervale de timp foarte mari. Această asemănare morfologică şi simbolică nu trebuie neapărat interpretată ca difuziune culturală, ci mai degrabă ca asemănare a expresiilor culturale ale unor comunităţi care şi-au desfăşurat existenţa în acelaşi tip de economie ce le-a modelat sistemul de valori de-a lungul timpului.
Studiul relaţiei dintre jocurile rurale şi sistemul de valori al ţăranilor ne atrage atenţia tocmai asupra acestor naraţiuni locale petrecute între graniţele micilor comunităţi săteşti. În acest sens, jocurile rurale sunt „poveşti spuse de oameni despre ei înşişi"
(Geertz, 197 2, p. 26). Din acest motiv, la prima vedere, par absurde.
Acest lucru se întâmplă pentru că cei din afară nu pot înţelege decât după un timp îndelungat toate regulile, valorile comunităţii şi modul în care ele se împletesc într-un sistem. Jocurile rurale pe care le-am descris vorbesc despre neajunsurile comunităţii, dar, în acelaşi timp, imaginează o lume cu personaje precum homosexualul, prostituata, transsexualul, travestitul, proxenetul, toate fiind reprezentări în mod normal excluse din limitele morale riguroase ale comunităţilor ţărăneşti. Totuşi, în cadrul acestor manifestări teatrale de sfârşit de an, comunitatea rurală se dovedeşte deschisă
la acele probleme care în viaţa de zi cu zi ar fi imposibil de acceptat sau chiar de imaginat. Prin joc, comunitatea reuşeşte să transceandă limitele pe care şi le stabileşte prin propriile norme şi reguli, dar şi orizontul îngust al prezentului şi al cauzalităţii.
288 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
Această capacitate extraordinară a ţăranilor de a depăşi prin jocurile lor limitele înguste ale propriei lumi, dar şi cauzalitatea imediată, m-au dus cu gândul la teoria kantiană a sublimului.
Filozoful din Konigsberg a arătat că, prin moralitate sau printr-un simţ estetic privilegiat precum sublimul, fiinţele umane pot depăşi legile de fier ale cauzalităţii şi îşi pot câştiga libertatea ca agenţi raţionali, plasându-se în orizontul transcendenţei din care se pot contempla pe ei înşişi şi societatea în care trăiesc (cu toate tarele ei) dintr-o perspectivă holistică, independent de natură şi de legile ei cauzale:
În acelaşi mod, forţa irezistibilă a naturii ne face să recunoaştem, ca fiinţenaturale, neputinţa noastră fizică, dar descoperă în noi facultatea de a neconsidera independenţi faţă de ea şi o superioritate asupra naturii; peaceasta se întemeiază o autoconservare total deosebită de cea pe care oatacă şi o periclitează natura din afara noastră, astfel, umanitatea rămâneneînjosită în persoana noastră, deşi omul ar fi învins de acea putere. Caatare, în judecata noastră estetică natura este declarată sublimă nu pentru că ne provoacă frică, ci pentru că trezeşte în noi acea trăire (care nuaparţine naturii) necesară pentru a considera neînsemnat ceea ce neîngrijorează (bunuri, sănătate şi viaţă) ... (Kant, 1995 [1790], p. 101)
CAPITOLUL 5
PORTRETIZAREA TĂRĂNIMII
ŞI A JOCURILOR RURALE
ÎN STUDIILE TĂ
. RĂNESTI
. 51 . STUDIILE
ASUPRA JOCURILOR MASCAŢILOR
Reprezentarea ţăranilor în ştiinţele sociale
Folosind cadrele teoriei postmoderne a lui Jean-Frani;:ois Lyotard (1984), acest capitol se concentrează asupra modului în care Peasant Studies, studiile ţărăneşti sau asupra vieţii rurale, şi cele asupra jocurilor mascaţilor (Mummers' Plays Studies)1 şi-au construit discursul de-a lungul timpului. Voi examina cauzele pentru care majoritatea studiilor care au analizat ţăranii nu au inclus o analiză riguroasă a înclinaţiei acestora spre joc. De asemenea, voi analiza direcţiile principale ale studiilor şi modul în care s-au legat de naraţiunile grandioase specifice gândirii moderne (ibidem), neglijând astfel particularităţile comunităţilor cutumiare ţărăneşti, sistemul lor de valori şi relaţia lor cu universul jocului.
Prima secţiune a acestui capitol propune o călătorie în domeniul r. Am tradus Peasant Studies prin studiile ţărăneşti sau studii asupra vieţii rurale, iar Mummers' Plays Studies prin studii asupra jocurilor masca
ţilor. Totuşi, traducerea este mai mult decât inadecvată. În engleză, Peasant Studies desemnează un domeniu care vorbeşte despre relaţia economică a ţăranilor cu pământul, dar şi despre exploatarea lor de-a lungul istoriei, şi mult mai puţin despre ritualurile, obiceiurile şi jocurile ţăranilor, aşa cum o face spre exemplu folcloristica românească. Pe de altă parte, Mummers'
Plays Studies este un domeniu de studiu consacrat în Anglia, Scoţia, Irlanda, Canada, America şi alte foste colonii engleze. Termenul de mummer înseamnă, în multe limbi europene, ,,mască" şi „mascare", ducând cu gândul la deghizarea unor actori amatori în timpul obiceiurilor de Crăciun şi Anul Nou. Din păcate, în limba română aceste conotaţii sunt mai puţin evidente.
290 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
