număr mare de probleme metodologice şi teoretice care i-au încetinit progresul. În paginile următoare, voi analiza cinci probleme care au reprezentat piedici în înţelegerea jocurilor rurale ale mascaţilor (mummers' plays) practicate de ţărani.
Pe scurt, cele cinci probleme care au împiedicat o dezvoltare mai rapidă a studiilor despre jocurile rurale (folk plays) pot fi rezumate după cum urmează.
r) Ele au început să fie studiate ştiinţific atunci când comunităţile rurale care le practicau erau deja afectate în mare măsură
de consecinţele Revoluţiei Industriale, o influenţă drastică asupra comunităţilor cutumiare ţărăneşti.
2) Cele mai vechi documente despre jocurile ţărăneşti au fost emise înainte de Revoluţia Industrială, fiind creaţia unor amatori ori a autorităţilor bisericeşti care doreau să le suprime, având o atitudine potrivnică faţă de aceste practici.
3) A treia problemă este legată de diversitatea manifestărilor culturale numite jocuri ţărăneşti sau jocuri ale mascaţilor. Acest fapt a contribuit la apariţia unor serii de neajunsuri terminologice insurmontabile, iar autorii care au studiat aceste fenomene s-au luptat vreme de decenii să găsească termenul potrivit pentru a acoperi numărul mare de diverse realităţi culturale desemnate de mine cu denumirea generică de jocuri rurale.
4) A patra problemă legată de studiul jocurilor rurale este de ordin subiectiv şi se referă la convingerea anumitor autori că ar putea fi găsită piatra filozofală pentru a descifra, o dată pentru totdeauna, misterul acestor fenomene culturale. Această poziţie subiectivă a produs încercări repetate, fără succes, de a găsi soluţia ultimă care să rezolve complicatul puzzle o dată pentru totdeauna.
5) În fine, a cincea problemă care s-a pus în cercetarea jocurilor rurale se leagă de diversitatea academică a autorilor care le-au studiat. Vorbim despre folclorişti, istorici ai teatrului, filologi, sociologi şi antropologi. Aceşti gânditori au folosit diferite metode, cadre şi idei care au analizat jocurile rurale din varii puncte de vedere, fără o continuitate şi o viziune clară specifică unei discipline cu cadre teoretice bine articulate.
300 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
Prima problemă
Prima problemă care apare în studiul jocurilor rurale este de ordin istoric. Comunităţile rurale care practicau aceste ritualuri au fost analizate ştiinţific pentru prima dată într-un moment al istoriei care a coincis cu dizolvarea lor treptată, după integrarea într-un nou ciclu economic specific Revoluţiei Industriale şi marilor transformări economice, politice şi culturale care au urmat-o (Polanyi, 1944). Această nouă logică, inerentă timpurilor moderne, le-a oferit oamenilor experienţe inedite şi un nou tip de viziune asupra lumii „care i-au îndepărtat treptat pe indivizi de multe dintre procesele care le afectaseră viaţa în trecut. Aceasta nu a fost doar o îndepărtare de rădăcinile lor, ci şi o distanţare de sistemele economice, politice şi culturale care le-au influenţat sau chiar controlat viaţa în trecut" (Walsh, 1992).
Mulţi dintre autorii care au început să analizeze jocurile ţărăneşti au trăit într-o perioadă în care declinul comunităţilor rurale din cauza industrializării aflate în progres rapid a devenit parte a realităţii cotidiene. Thomas Fairman Ordish, primul gânditor care a deschis porţile studierii ştiinţifice a jocurilor populare, în prelegerea sa din 1893, intitulată English Folk-Drama (Drama populară englezească), susţinută în faţa membrilor Societăţii Folclorice Engleze, vorbea despre „tradiţiile care s-au stins complet în multe comita te, iar în alte locuri unde au supravieţuit se atenuează treptat şi prezintă o existenţă cu totul precară în comparaţie cu ceea ce erau cu doar câţiva ani în urmă" (Ordish, 1893). El a prezentat publicului, în cadrul prelegerii, două costume purtate de practicanţii jocurilor rurale şi câteva fotografii, sfârşind prin a-şi îndemna colegii „să adune împreună toate fragmentele de dramă
populară şi obiceiurile care au rămas" (ibidem, p. 150). O senzaţie de stringenţă şi teama că obiceiurile tradiţionale vor dispărea cu totul au dublat primul efort ştiinţific de analiză riguroasă a jocurilor rurale. Această tendinţă avea să fie prezentă în cea mai mare parte a literaturii folclorice ce a urmat, unde jocurile rurale (inclusiv fenomenul mascării ritualice şi al dramelor populare) erau văzute ca un fel de elemente supravieţuitoare din epoci demult PORTRETIZAREA ŢĂRĂNIMII ŞI A JOCURILOR RURALE 301
