Deşi nu am reuşit să ajung la Heleşteni şi Ruginoasa în primele faze ale pandemiei, am ţinut mereu legătura prin telefon cu prietenii mei din aceste sate, căutând să mă informez asupra felului în care pandemia a afectat satele unde făcusem cercetări vreme de un deceniu. Am aflat că, din păcate, restricţiile de trafic din ţări precum Anglia, Spania şi Italia - unele dintre cele mai afectate ţări occidentale în timpul crizei - au împiedicat sosirea multor emigranţi în satele lor natale. Mulţi erau susţinători fervenţi ai jocurilor rurale, iar absenţa lor din sat a avut un impact negativ vizibil asupra organizării ritualurilor. În plus, patrulele de poliţie din Paşcani „care nu aveau nimic în comun cu obiceiul", potrivit prietenilor mei, au transformat misiunea îndrăzneţilor practicanţi într-una plină de 426 JOCURI RITUALE D I N MOLDOVA
obstacole şi riscuri, soldată inclusiv cu ameninţări de arestare sau amenzi mari. Nu în ultimul rând, chiar şi în rândul tinerilor, au fost şi unii care, copleşiţi de teama că se vor îmbolnăvi, au încetat să mai organizeze echipe tradiţionale de mascaţi în preajma Anului Nou. Cu toate acestea, echipele de băieţi mai aventuroşi, care au reuşit să învingă toate aceste vicisitudini au fost răsplătite mai bine decât de obicei de către gospodarii sătui de izolare şi restricţii şi bucuroşi să vadă grupuri de colindători în curţile lor. Astfel, fiecare membru al singurei echipe a Jocului Caprei care a cutreierat satele comunei Heleşteni a reuşit să câştige în jur de 2.000 de lei în cele două zile dedicate acestui ritual. Membrii celor două echipe de Cerb au câştigat, de asemenea, aproximativ r.500 de lei de persoană.
La sfârşitul lui decembrie 2020, am călătorit din America spre România. În timpul călătoriei mele din Boston la Bucureşti şi, apoi, spre oraşul în care locuiesc părinţii mei, Vulcan, în sudul judeţului Hunedoara, am obţinut şi alte informaţii valoroase care mi-au furnizat o imagine mai bogată asupra puzzle-ului iniţial privind relaţia dintre jocurile rurale şi pandemie. Marcată iniţial de diverse temeri stârnite de pandemia de Covid-r 9, călătoria mea a decurs mai bine decât anticipasem iniţial, fără incidente şi evenimente neprevăzute, cu aeroporturi mai puţin aglomerate decât de obicei şi avioane care au decolat la timp şi au ajuns fără întârziere la destinaţie. Sosit în seara zilei de 24 decembrie la Gara de Nord din Bucureşti, am întâlnit o echipă de 12 membri ai Jocului Ursului. Veniseră dintr-un sat din judeţul Suceava şi urmau să
ajungă la Craiova, după o scurtă oprire la Bucureşti. Am întâlnit un grup similar câteva zile mai târziu, pe 28 decembrie, în Vulcan, reprezentând, de data aceasta, Jocul Caprei. Astfel de echipe au reuşit să învingă restricţiile şi rigorile pandemiei, dar mai ales teama personală de infectare cu coronavirus, călătorind uneori peste 500 de kilometri pentru a juca sub ferestrele apartamentelor din diverse oraşe ale ţării. Cel mai convingător semn că spectacolele au avut succes a fost prezenţa lor continuă, de la Crăciun până
la r ianuarie, pe străzile oraşelor mai mari. Succesul lor putea fi măsurat prin numărul considerabil de orăşeni care le ofereau bani, urmărindu-i de la balcoane şi ferestre.
POSTFAŢĂ 427
În această formulă, jocurile rurale se reduceau la un dans frenetic sub ferestrele apartamentelor. Acolo, efectul scontat era ob
ţinut de zgomotele puternice create de tobe şi trâmbiţe, dar şi de o scurtă urare menită să trezească interesul locatarilor: ,,Scoateţi capul la fereastră / Să vedeţi căpriţa noastră / Să vedeţi cum vom juca / Să vă veselim aşa / Să trăiţi ca merii / În mijlocul verii / Să
înfloriţi ca perii / Să fiţi sănătoşi ca zeii". Când m-am apropiat de această echipă, cerându-le să joace pentru mine, un bărbat în jur de 30 de ani care părea a fi liderul grupului m-a avertizat de la început: ,,Domnule, vedeţi că suntem aşa de mulţi!", făcând o aluzie la faptul că, în urma reprezentaţiei, meritau o recompensă generoasă. Desigur, ţinta jocului devenise strict financiară, în cel mai pur spirit al economiei de piaţă. Dar merită subliniate perseverenţa şi motivaţia puternică a acestor formaţii de a face faţă restric
