CAPITOLUL 3
JOCURILE RURALE DIN RUGINOASA,
O COMU NĂ CU TRECUT ZBUCIUMAT
În acest capitol, îmi voi concentra atenţia asupra jocurilor rurale din Ruginoasa. Aceasta este o localitate în care, până nu demult, s-a practicat unul dintre cele mai mediatizate obiceiuri rurale ale perioadei postcomuniste din România: Confruntarea cu bâte a mascaţilor. Adoptând aceeaşi metodologie şi viziune ca în capitolul precedent, voi analiza această confruntare din perspectiva localnicilor - cei care cunosc cel mai bine istoria localităţii şi rolul confruntării în modelarea relaţiilor dintre consăteni. În acelaşi timp, mi-am propus să analizez Confruntarea Mascaţilor dintr-o perspectivă mai largă, aceea a întregului complex ritualic care include alte două tradiţii din seria jocurilor rurale: Malanca şi Târâitul. Folosind teorii antropologice ale violenţei cum ar fi teoria violenţei culturale a lui Galtung şi teoria lui Whitehead despre violenţă ca performanţă culturală, îmi propun să evidenţiez o cheie de interpretare a Confruntării cu bâte, dar şi semnificaţiile pe care sătenii şi chiar combatanţii le dau ritualului. În plus, analizez relaţia dintre prezenţa jurnaliştilor, prin intruziunile lor uneori stânjenitoare şi reportajele la faţa locului, şi creşterea gradului de violentă a confruntării în ultimul deceniu. În fine, la fel ca în capitolul precedent, abordez întregul complex ritualic cuprinzând Bătălia mascaţilor cu bâte, Malanca şi Târâitul de la Ruginoasa, prin prisma microistoriei (Ginzburg, 1993). Prin această
lentilă, analizez transformările economice, sociale şi politice care au afectat localitatea în ultima jumătate de secol, punându-le în relaţie cu cele trei jocuri rurale amintite, aflate în strânsă conexiune unele cu celelalte.
170 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
Inconveniente metodologice ale studierii
Confruntării cu bâte a mascaţilor
Spre deosebire de Jocul Caprei şi Jocul Cerbului, care au atras aten
ţia folcloriştilor încă din secolul al XIX-lea şi despre care avem relatări chiar mult mai vechi, Confruntarea cu bâte din Ruginoasa nu a făcut obiectul nici unui studiu ştiinţific. De aceea, există multe semne de întrebare şi necunoscute când vine vorba despre evoluţia acestui ritual rural în relaţie cu schimbările politice, istorice, economice şi sociale din cadrul regiunii unde se găseşte comuna. Toate aceste lacune din istoria Confruntării cu bâte a ruginoşenilor sunt explicabile şi vor fi analizate pe parcursul paginilor următoare.
Totodată, lipsa oricăror surse scrise despre ritual mi-a creat şi mie, pe parcursul cercetării, dificultăţi metodologice şi teoretice majore.
În acest context, răspunsurile la întrebările şi dilemele privind originea şi evoluţia Confruntării cu bâte au venit după un exerciţiu analitic minuţios, bazat aproape în exclusivitate pe munca de teren.
Acesta a constat în scrutarea cu atenţie a istoriei orale locale şi coroborarea datelor din numeroase interviuri şi discuţii, astfel încât să poată fi validate doar cele cu gradul cel mai înalt de coerenţă
internă şi totodată confirmate de mai multe persoane, deci care nu proveneau dintr-o singură sursă.
În ciuda acestui peisaj din deceniile trecute, sărac în informa
ţii scrise, începând din 2004 această tradiţie s-a bucurat de cea mai intensă mediatizare prin intermediul mass-media (televiziune, internet, radio şi YouTube), devenind ritualul de iarnă cel mai cunoscut, dar şi cel mai controversat la nivel naţional. Câteva dintre cele mai cunoscute televiziuni cu acoperire naţională precum ProTV, Realitatea TV, Antena 3, TVRr, dar şi televiziuni locale, precum BitTV Paşcani şi Iaşi TV Life, au transmis de-a lungul anilor, mai ales după 2004, ştiri şi reportaje despre Confruntarea Masca
ţilor din comuna Ruginoasa. În plus, la r martie 2013, un grup de patru mascaţi din Ruginoasa au participat la faza de preselecţie a emisiunii de mare audienţă a postului naţional de televiziune ProTV, intitulată Românii au talent, unde au prezentat telespectatorilor „tradiţia confruntării cu bâte". Acestea au fost motivele JOCURILE RURALE DIN RUG I NOASA, O COMUNĂ CU TRECUT ZBUCIUMAT 171
principale pentru care Confruntarea Mascaţilor din satul Dumbrăviţa, comuna Ruginoasa, a cunoscut notorietatea naţională, devenind unul dintre subiectele de senzaţie cele mai importante ale fiecărei zile de 31 decembrie. Or în ziua de 31 decembrie, în România, numărul de telespectatori la nivel naţional este mult mai mare decât în restul anului.
Violenţă şi mass-media în
Confruntarea Mascaţilor de la Ruginoasa
Mai mult decât oricare altă tradiţie rurală din România postdecembristă, Confruntarea Mascaţilor a devenit unul dintre obiceiurile cele mai vânate de presă, poate şi pentru faptul că a reprezentat o ştire de senzaţie bine vândută şi intens consumată de milioane de cititori şi telespectatori. Multe dintre aceste relatări şi informaţii au fost postate pe paginile web ale acestor instituţii de presă
care au difuzat, la un moment dat, reportaje din timpul şi de după
confruntare. Tocmai de aceea, în momentul de faţă există zeci de site-uri care prezintă informaţii despre ritual. Toate aceste date pot fi consultate online de cititori, fiind accesibile într-un timp foarte scurt şi din surse multiple.
Însă, spre deosebire de alte subiecte pentru care site-urile televiziunilor şi ziarelor pot fi o sursă credibilă de informare, în cazul ritualului, există riscul de a se crea una dintre cele mai deformate şi neveridice reprezentări cu privire la un fenomen social extrem de complex şi cu o istorie bogată în urma sa. De aceea, se poate afirma că Bătălia mascaţilor din Ruginoasa este, probabil, subiectul de presă al perioadei postdecembriste pe care mass-media l-au prezentat într-un mod dintre cele mai eronate, contribuind astfel la senzaţionalizarea unei tradiţii locale care, până în jurul anilor 2000, n-a avut nimic de-a face cu arena naţională, principiile şi valorile ei.
