La baza construirii acestei reprezentări distorsionate a ritualului, s-au aflat mai multe cauze. Prima ar fi căutarea cu orice preţ
a senzaţionalului de către mass-media postcomuniste. În capitalismul sălbatic de după căderea comunismului (Harper, 2006), 172 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
ştirile de senzaţie au devenit o marfă bine vândută, iar numărul de telespectatori este direct proporţional cu profitul obţinut. O
altă cauză care a complicat mult înţelegerea şi analiza confruntării a fost violenţa fizică, uneori extremă, a participanţilor, nu de puţine ori inflamată de prezenţa camerelor de luat vederi ale televiziunilor. Ele au teleportat o tradiţie cu valoare şi funcţii locale în casele unor telespectatori, în majoritate aparţinând lumii urbane, care aveau prea puţine în comun cu valorile şi principiile lumii rurale locale în care a apărut confruntarea. Această violenţă
rurală s-a suprapus peste imaginea idilică despre tradiţiile săteşti, impusă de folcloristica naţionalistă de inspiraţie romantică, iar din aceşti doi vectori a rezultat o relaţie disjunctivă, care, la rândul ei, a contribuit la confuzia generală creată în jurul subiectului. Nu în ultimul rând, la confuzia generală s-au adăugat afirmaţiile contradictorii ale sătenilor înşişi, preluate în grabă de reportajele de la faţa locului, încropite pe fugă şi în care jurnaliştii n-au avut nici răgazul, nici răbdarea şi poate nici disponibilitatea de a face ordine printr-o analiză aprofundată.
Tocmai din aceste motive, în rândurile următoare voi scoate la lumină câteva dintre bâlbele şi greşelile cele mai comune ale presei referitoare la Confruntarea Mascaţilor din Ruginoasa şi voi încerca să le demontez pe rând. Una dintre ideile cele mai năstruşnice şi lipsite de orice clarviziune vehiculate de presă pe această temă priveşte originea bătăliei. Multe posturi de televiziune şi radio au vehiculat informaţia că bătălia tradiţională a mascaţilor are în spate un trecut de câteva mii de ani. ,,Dintr-un obicei de mii de ani, întâlnirea dintre sătenii din Deal, cei care îşi spun Delenii, şi ceata adversă din Vale s-a transformat într-o ciomăgeală urâtă" (,,Tradiţionala bătaie de Anul Nou, transformată în baie de sânge la Ruginoasa. «Va Ieşi Cu Omor Aici»") se specifică, la un moment dat, într-o ştire de pe site-ul televiziunii ProTv. Este evident că producerea unor astfel de informaţii se leagă de teza autohtonistă a folcloristicii româneşti, influenţată de naţionalismul romantic în care tradiţiile rurale au în spate un trecut de mii de ani - garanţie a continuităţii unui popor pe un anumit teritoriu fizico-geografic (Neagota, 2000).
JOCURILE RURALE DIN RUGINOASA, O COMUNĂ CU TRECUT ZBUCIUMAT 173
Or cazul Confruntării de la Ruginoasa contrazice flagrant tocmai această teză întrucât cele mai vechi menţionări scrise ale comunei sau ale localităţilor mai vechi din jur, precum Strunga, nu coboară mai departe de anul 1400. Pe atunci, erau simple cătune, cu doar câteva zeci de oameni. Mai mult decât atât, aşa cum vom vedea în paginile următoare, confruntarea dintre două grupuri rivale de mascaţi s-a transformat în bătălie cu bâte doar odată cu sfârşitul anilor '70, deci cu doar trei-patru decenii în urmă.
O altă informaţie nevalidă transmisă de presă a fost aceea că
obiceiul confruntării tradiţionale a mascaţilor din Ruginoasa se numeşte Malanca. ,,Tradiţia se numeşte popular Malanca, se arată
în datele etnografice şi folclorice pe această temă", specifica pe site-ul său ziarul Bună ziua, Iaşi (www.bzi.ro). Pe site-ul unui alt ziar, numit Viaţa liberă, informaţia este completată cu alte câteva date, departe şi ele de adevăr, dar importante în contextul analizei de faţă. ,,Obiceiul uratului cu măşti şi bice este cunoscut de localnici sub numele de Malanca, iar conform tradiţiei, câştigătorii sărbătoresc victoria bătând cu măciucile în pământ" (https://
www.viata-libera.ro/magazin/62289).
Toate aceste reportaje scrise în grabă amestecă adevărul cu neadevărul, observaţiile faptice cu afirmaţiile decontextualizate ale sătenilor, astfel încât, pentru un cunoscător, reprezentarea generală desprinsă în urma lecturii creează perplexitate, confuzie şi nedumerire. De fapt, denumirea acestei tradiţii nu este Malanca, ci Confruntare tradiţională cu bâte. Însă localnicii comunei folosesc alternativ şi alţi termeni pentru a se referi la acest obicei. Cel mai adesea, ritualul este denumit: Bătaie tradiţională, Bătaia mascaţilor, Confruntarea Mascaţilor, Lupta cu bâte, Confruntarea tradiţională a mascaţilor cu bâte şi Confruntarea Mascaţilor de dimineaţă. Pe de altă parte, este adevărat că această confruntare a mascaţilor face parte, de fapt, dintr-un ansamblu ritualic complex, care cuprinde şi obiceiul numit Malanca, dar şi un alt ritual, numit Târâitul. Ambele intră în categoria urăturilor ritualice practicate de ţărani în ultima zi a lunii decembrie şi primele două zile ale lui ianuarie. Totuşi, denumirea de Malanca nu este folosită
niciodată de săteni pentru a se referi la Bătaia tradiţională cu bâte.
174 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
În fine, afirmaţia că ar exista anumite date etnografice cu privire la acest obicei este şi ea eronată. Sursele etnografice riguroase cu privire la ritual lipsesc cu desăvârşire, iar cele mai multe reportaje de presă despre semnificaţia şi succesiunea anumitor părţi ale ritualului sunt şi ele prezentări distorsionate ale realităţii. Astfel, lovirea cu bâtele în pământ are loc de-a lungul întregului ritual, de la primele sale etape, cele legate de confecţionarea măştilor şi a bâtelor, până în momentele dinaintea confruntării, pentru intimidarea grupului rival. O întâlnim însă mult mai puţin în momentele de după confruntare, aşa cum se specifica în articolul de presă menţionat.
Am mai spicuit din presă şi alte informaţii interesante care încearcă să înţeleagă natura confruntării în relaţie cu afirmaţiile sătenilor şi istoria localităţii. Într-un astfel de articol, se susţine că „sătenii nu au dreptul să intervină în favoarea vreunei tabere ...
Cei declaraţi victorioşi au privilegiul de a-şi alege cele mai frumoase fete la balurile care urmează" (www.novaappolonia.ro ). Pe alte site-uri, precum cel al prestigiosului ziar naţional Adevărul, informaţia este completată cu alte date: ,,Conform tradiţiei, învingătorii au privilegiul ca în noul an să organizeze baluri la care vor invita ce fete doresc ... Câştigătorii au întâietate la peţitul fetelor şi la organizarea petrecerilor" (www.adevărul.ro) (Ungurean, 2015).
