Cele două afirmaţii principale din textele de mai sus contrastează
puternic cu observaţiile curente asupra confruntării, dar şi cu datele de teren legate de ritualul căsătoriei şi al peţitului în zona Ruginoasei, obţinute din surse multiple.
Chiar dacă unii localnici au afirmat repetat că bătălia tradiţională respectă anumite reguli bine susţinute prin puterea tradi
ţiei, tabloul confruntării rezultat în urma observaţiilor de la faţa locului mi-a demonstrat că este vorba mai degrabă de o confruntare haotică şi brutală, cu reguli firave, adesea încălcate, în care zeci de ţărani nemascaţi - ,,civili" - intervin activ în favoarea grupului lor şi contribuie în mod decisiv la rezultatul final al confruntării. În acelaşi timp, informaţia despre privilegiul învingătorilor de a organiza baluri în comună este şi ea rizibilă. Este vorba aici despre o serie de afirmaţii preluate de jurnalişti de la JOCURILE RURALE DIN RUGINOASA, O COMUNĂ CU TRECUT ZBUCIUMAT
175
unii localnici în vârstă şi susţinute chiar şi de fostul primar al localităţii, Ionel Moraru. Decontextualizate şi transplantate în relatările despre realitatea etnografică prezentă a confruntării, aceste date subminează orice urmă de profesionalism, atât pentru reporterii de teren, cât şi pentru autorii articolelor. Adevărul este că, în satele comunei Ruginoasa, nu se mai organizează baluri din anii
'60, iar regulile, valorile şi reţelele sociale din comună care se activează atunci când este vorba de evenimente importante pentru lumea satului precum peţitul şi căsătoria sunt mult mai complexe şi nu pot fi circumscrise de un singur ritual cum este Confruntarea Mascaţilor din ziua de 31 decembrie.
Nu în ultimul rând, o serie de confuzii ale presei cu privire la localizarea confruntării vin să întregească tabloul general al neîn
ţelegerilor non-nativilor referitor la acest ritual şi grupurile care se confruntă. ,,Cei din Văleni au încercat să scape de jandarmi pentru a ajunge la cei din Deleni, dar pentru că nu au reuşit să
treacă de ei, au început îmbrâncelile în propria tabără" , se menţionează într-un articol din Ziarul de Iaşi (Ciornei, 2015). Deşi majoritatea televiziunilor şi ziarelor se referă la lupta mascaţilor ca fiind „Confruntarea de la Ruginoasa", puţini sunt cei care ştiu că
acest eveniment are loc, de fapt, în satul Dumbrăviţa de pe teritoriul comunei Ruginoasa. Şi mai puţini sunt cei care ştiu că această
comună cuprinde patru sate, dintre care unul poartă numele de Ruginoasa, precum comuna, dar că Bătaia Mascaţilor, filmată an de an de mai multe televiziuni, nu are loc în acest sat. Mai mult decât atât, există şi jurnalişti, precum semnatarul articolului din Ziarul de Iaşi, care sunt convinşi că Deleni şi Văleni sunt numele a două sate diferite de pe teritoriul comunei Ruginoasa. De fapt, delenii şi vălenii sunt doar nume simbolice pe care cele două cete de mascaţi din satul Dumbrăviţa şi-l conferă pentru a-şi marca identitatea de luptători. Motivul: unul dintre cele două grupuri care se confruntă locuieşte în zona deluroasă a satului, pe când celălalt se găseşte în zona de sud a localităţii, numită simbolic Vale.
Interesant este faptul că până şi folcloriştii cu experienţă care au luat cunoştinţă de acest ritual au manifestat o atitudine ostilă
faţă de el, caracterizându-l ca fiind „o tradiţie prostească care nu 176 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
îi reprezintă pe locuitorii Ruginoasei" pentru că „ei au alte tradi
ţii frumoase pe care trebuie să le practice şi să le promoveze în zilele din jurul Anului Nou" (Aurel Ardelean, 60 de ani, folclorist, Iaşi, interviu skype, 15 iulie 2015). Şi această viziune „avizată" a folcloriştilor profesionişti a contribuit la sporirea nedumeririlor şi confuziilor cu privire la Confruntarea Mascaţilor.
La toată această pleiadă de articole şi opinii relativ recente s-au adăugat şi unele articole halucinante, postate pe bloguri şi site-uri mai puţin cunoscute, dar care au contribuit, şi ele, la inflamarea discuţiilor privind Confruntarea Mascaţilor de la Ruginoasa. Poate cel mai relevant exemplu în acest sens este articolul lui Gheorghe Şeitan, intitulat Malanca de la Ruginoasa, un ritual antic dedicat zeului get al războiului. În acest articol, nu numai că se confundă Confruntarea Mascaţilor de la Ruginoasa cu ritualul Malăncii din aceeaşi comună, dar se şi postulează, prin argumente „logice" susţinute de „dovezi" istorice, că există o legătură directă între o serie de ritualuri antice din Egipt şi de pe teritoriul vechiului regat al Daciei şi Confruntarea de la Ruginoasa. Citând lucrarea lui Herodot, Istoriile, autorul scoate în evidenţă asemănările morfologice dintre confruntările antice cu bâte precum cea din Papremis, Egipt, dedicată zeului Ares, şi ritualul Confruntării Mascaţilor din Ruginoasa. Pe baza acestor asemănări morfologice „de netăgăduit" şi a unor citate din Herodot, autorul decretează că actuala bătălie de la Ruginoasa nu este altceva decât un ritual arhaic ce a supravie
ţuit cumva mileniilor şi a reuşit să se perpetueze într-o formă
