albanezi angajaţi de Cuza Vodă. Arnăuţii în flori poartă costume populare care, înainte de al Doilea Război Mondial, constituiau vestimentaţia majorităţii ţăranilor din Ruginoasa. Căldărarii de la Malancă, aşa cum le spune şi numele, reproduc îmbrăcămintea ţiganilor nomazi care în trecut vindeau ţăranilor diverse obiecte -
oale, obiecte din metal şi lemn, bidinele şi chiar pârâitori. În afară
de formaţia de muzică plătită dinainte de către arnăutul-şef şi compusă din persoane mai în vârstă, ceilalţi membri ai echipei sunt tineri la vârsta căsătoriei.
Dar iată cum este surprinsă Malanca în desfăşurarea ei chiar de către locuitorii Ruginoasei:
În luna noiembrie, la Lăsatul Secului, arnăutul-şef trebuie să ştie dacă
vrea să-şi facă Malancă. Întâi sună la formaţiile de muzică, aşa-numitele fanfare, în oraşele din jur, precum Roman, Sireţel, Paşcani şi chiar Iaşi.
O astfel de fanfară costă între 7.500 şi 8.000 lei. Arnăutul care organizează Malanca plăteşte mascaţii care vin cu el conform unui tarif dinainte stabilit, iar din banii pe care îi încasează, o parte îi dă membrilor formaţiei sale, iar restul ce rămâne îi revine lui. Tot el stabileşte şi tariful fiecărui mascat. Astfel, la unii dintre mascaţi le poate da mai mult dacă sunt dansatori buni şi, mai ales, membri serioşi ai echipei, nu se îmbată, nu fac prostii etc. Arnăuţii-şefi de cele mai multe ori îşi scot banii şi obţin chiar un profit. De puţine ori am auzit de arnăuţi care să
iasă în pierdere. Dacă umblă prin toată comuna, arnăutul-şefîşi scoate toţi banii, ba rămâne şi cu bani în plus. Dar, de cele mai multe ori, iese cu un profit între r.ooo şi 2.000 lei -banii lui în mână. Deci arnăutul-şef e ca un fel de manager care trebuie să-şi distribuie resursele foarte bine, astfel încât să iasă cu un oarecare profit. Şi, mai ales, trebuie să-şi aleagă
foarte bine băieţii pentru aceasta. Trebuie să ştie să-i ia pe cei mai rezistenţi, care intră din casă în casă, care nu stau să piardă timpul la poveşti, care nu beau aşa de mult, încât să ajungă în şanţ etc. Ei bine, la băieţii ăştia de bază arnăutul poate să le mai dea chiar şi câte un milion în plus.
(Cosmin Ungureanu, 23 de ani, 4 aprilie 2017)
Malanca este ritualul cel mai lung din seria obiceiurilor sărbătorilor de iarnă ce au loc în comuna Ruginoasa. Începe pe 31 decembrie, pe la 5-6 seara, şi se termină în data de 2 ianuarie, în jurul orei 14. În acest timp, se fac câteva pauze în care membrii formaţiei se odihnesc şi iau masa. Cea mai importantă pauză este cea din noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, de pe la 4 până la 8 dimineaţa, JOCURILE RURALE DIN RUGI NOASA, O COMUNĂ CU TRECUT ZBUCIUMAT 201
răstimp în care formaţia doarme. De obicei, membrii formaţiei dorm cu toţii la o casă stabilită de arnăutul-şef. În cele mai multe cazuri, aceasta este casa părinţilor săi, dar poate fi şi casa unui unchi sau a altei rude dacă această persoană acceptă, iar casa respectivă este aşezată strategic în comună astfel încât să fie punctul de pornire pentru un traseu care să aducă un profit mai bun pentru Malanca respectivului arnăut (Mihai Lupu, 76 de ani, sat Dumbrăviţa, 4 mai 201 7).
Momentele cele mai importante ale ritualului de Malancă sunt cele în care aceasta intră în curtea gospodarului.
În curtea mea, spre exemplu, după ce eu le dau acceptul să intre, fanfara începe să cânte, iar ei încep să danseze imediat, dar le iau şi pe fetele mele la dans. Deoarece eu am trei fete, gospodăria mea este la mare căutare în timpul Malăncii. Mai ales arnăuţii în nasturi iau fetele la dans. Aşa se întâmplă tot timpul. De obicei, în curte la mine cântă trei sau patru melodii. Dar şi eu îi cinstesc cu cel puţin 50 lei. Trebuie să ne gândim cu toţii că o fanfară costă foarte mult, iar organizatorul trebuie să-şi scoată banii pe muzică. Apoi, e vorba de mâncarea cheltuită de arnăutul-şef pentru mesele oferite membrilor echipei, servite de cel puţin 4-5 ori de-a lungul întregului obicei. Un porc cel puţin se duce cu această ocazie. Însă cei mai mulţi bani se duc pe muzicanţii care vin din satele şi oraşele din jur. Am avut fanfare şi de la Zece Prăjini, şi de la Belceşti, de la Iaşi, de la Valea Mare. Trebuie să vină organizatorii Malăncii cu cele mai bune fanfare din jur, că altfel nu-i primesc oamenii şi nu fac faţă nici la competiţia dintre echipe. (Michi Balcan, 50 de ani, sat Dumbrăviţa, 2 ianuarie 201 2)
La fel ca în cazul Jocului Cerbului din comuna Heleşteni, pentru echipa Malăncii din satele comunei Ruginoasa, colectarea banilor de la gospodari este foarte importantă.
De obicei, se stă între 5 şi ro minute la o casă, iar gospodarul dă între 50 şi 100 lei. Cel mai puţin se dau 30 de lei. Dar cei care dau această sumă
sunt destul de puţini. În plus, dacă gospodarul stă bine din punct de vedere material, poate cere la comandă şi un dans al badanalei. Acesta este dansat de un căldărar sau de un arnăut şi reprezintă un dans individual, ritmat, în genunchi, în jurul badanalei, care este aşezată pe jos.
Pentru acest dans, acel căldărar sau arnăut mai primeşte în plus 10-15
lei. Aşadar, un gospodar bun ajunge să dea şi r.ooo lei pentru toate formaţiile care îi vin la poartă în timpul sărbătorilor. În toată comuna se 202 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
organizează, de obicei, între trei şi cinci Malănci. (Cosmin Ungureanu, 23 de ani, 4 aprilie 2 0 1 7)
