Şi domnul Michi Balcan, care a participat în tinereţea sa la Confruntarea Mascaţilor de nouă ori, a observat această tendinţă: 210 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
În general, băieţii care se mascau pentru confruntare, dacă aveau vreun vecin sau vreun prieten de vârsta lor care era băiat studios şi se preocupa de carte, nu-l îmboldeau să participe la confruntare. Dimpotrivă, toţi spuneau: ,,Lasă-l pe ăsta că el e băiat finuţ, merge la facultate, nu are ce să caute cu noi aici!" (Michi Balcan, 50 de ani, sat Dumbrăviţa, 2 ianuarie 201 2).
Consfinţirea acestor observaţii s-a produs atunci când am avut ocazia să discut cu un student în vârstă de 21 de ani, din satul Rediu, care urma cursurile Facultăţii de Medicină Veterinară din Iaşi. La întrebarea mea dacă participă sau vrea să participe la Confruntarea Mascaţilor de dimineaţă, tânărul mi-a răspuns cu un ton agasat şi totodată foarte hotărât: ,,Dar ce, sunt tâmpit să particip la bătălie!?! Eu am examene de dat, am mult de studiat. Dacă
iau o bâtă în cap, nu o să mai fiu bun de nimic. Pentru ce să fac asta?" (Dănuţ Lupu, 21 de ani, sat Rediu, 28 iulie 2012).
Alţi tineri cu studii universitare din comuna Ruginoasa, printre care şi profesorul de sport Cosmin Ungureanu, în vârstă de 23
de ani, au contestat chiar şi punctul de vedere potrivit căruia câştigătorii luptei ar avea în prezent vreun prestigiu mai mare în faţa fetelor din comună: ,,Eu nu cred că tinerii mascaţi care câştigă bătălia au vreun prestigiu mai mare în faţa fetelor, aşa cum s-a tot vehiculat o idee în reportajele televiziunilor. Asta-i o prostie! O fată
ca lumea îşi caută un băiat normal, nu un nebun din ăsta!" (Cosmin Ungureanu, 23 de ani, 4 aprilie 2017).
Pe de altă parte, băieţii care iau parte în mod curent la luptă
au alte opinii: ,,Bărbaţii din sat cărora nu le place lupta nu pot fi consideraţi bărbaţi adevăraţi. Asta e o tradiţie de cavaleri! E o probă de curaj" (tânăr, participant la Bătălia mascaţilor, declaraţie făcută cu o seară înainte de bătălia din 31 decembrie 2orr).
Nu numai diferenţele de educaţie, ci şi diferenţele de clasă au început să joace un rol tot mai important în trierea celor care iau parte sau nu la luptă. Cu o seară înainte de confruntarea dură din 2011, stând la poveşti într-un bar din localitate cu domnul Michi Balcan, am văzut intrând în local un tânăr costumat în haine de luptător şi cu bâta în mână. Acesta s-a aşezat cu nişte tineri de seama lui la o masă alăturată şi şi-a comandat un pahar de votcă.
JOCURILE RURALE DIN RUG I NOASA, O COMUNĂ CU TRECUT ZBUCIUMAT 211
Privind cu admiraţie către acest luptător, domnul Balcan a afirmat: ,,Îmi place de băiatul ăsta. E băiat curajos şi luptă tare bine.
El e aşa, mai sărăcuţ. De fapt, ăştia mai săraci luptă mai bine şi se implică mai tare în bătălie".
La întrebarea mea de ce mai degrabă cei săraci ar participa la confruntare, şi nu cei cu un anumit statut social, învăţătorul Mihai Lupu a dat un răspuns edificator: Cei săraci întotdeauna au trebuit să lupte ca să obţină ceva în viaţă, ca să ajungă cineva. Eu ştiu asta din propria experienţă fiindcă am avut o viaţă nu grea, ci foarte grea. De aceea, a trebuit să muncesc enorm ca să
ajung învăţător şi să acced la situaţia pe care o am acum. Pe când o persoană dintr-o altă familie mai înstărită a obţinut toate acestea şi poate chiar mai mult de atât cu mult mai multă uşurinţă. (Mihai Lupu, 76 de ani, sat Dumbrăviţa, 4 mai 2017)
Diferenţele de statut social au devenit foarte vizibile, mai ales după confruntarea din 201 1, atunci când ruginoşenii au aflat care sunt victimele şi cei mai grav accidentaţi în urma luptei: Cel mai grav accidentat în urmă cu trei zile a fost un băiat de 17 ani. El face parte din familia Coţovanu, o familie numeroasă şi cu tată tractorist. Mi-e şi milă de oamenii ăştia fiindcă sunt săraci şi n-au nici asigurare medicală. Mă gândesc ce-o să se întâmple cu băiatul ăsta, săracul, aşa lovit şi fără asigurare medicală. Vai şi-amar! (Costică Nechifor, 65
de ani, sat Dumbrăviţa, 2 ianuarie 201 2) Tendinţa de urbanizare a localităţii Ruginoasa şi de pierdere a obiceiurilor tradiţionale a devenit foarte vizibilă în perioada comunistă, dar a continuat mai ales în perioada postcomunistă, odată
cu începerea unui val masiv de migraţie pentru muncă în ţările vestice din Europa. Printre marile schimbări aduse de capitalism, după căderea blocului comunist în 1989, s-a numărat şi polarizarea socială mai vizibilă, bazată pe diferenţele de clasă şi de statut social. În acest context, o parte însemnată din populaţia activă şi mai calificată şi-a încercat norocul şi şansele luând calea emigrării în ţările mai dezvoltate ale Europei. Însă, aşa cum au observat unii dintre interlocutorii mei, imensa majoritate a celor migraţi chiar şi temporar pentru muncă în ţări străine din vestul Europei n-au mai participat la Confruntarea de dimineaţă:
212 JOCURI RITUALE DIN MOLDOVA
