5 Platon, Lysis, 218 a.; Phaedr. 278 d.
6 Ueberweg, op. cit., t. 1, p. 2.
7 Platon, Lysis, 218 a.
8 Phaedr. 230 d; Resp. 490 a; Epin. 989.
12
VASILE ADRIAN CARABĂ
dreaptă, 1 autentică şi adevărată.2 Astfel de precizări delimitează primul sens al termenului de ceea ce Platon de acum Încolo va Înţelege prin filosofie.3 Acestea vor fi foarte curente În lumea bizantină. Această
filosofie nouă ţine de relaţia dintre suflet şi trup, dintre spirit şi mate-·
rie. Apare În mod categoric ideea dualismului spirit-materie. Filosofia este pusă În relaţie cu moartea, căci, pentru Socrate, filosoful doreşte să moară, el cunoscând faptul că scopul sufletului Întrupat este acela de a se elibera din chingile materiei, reprezentată de trup.4 Filosofia nu doar caută să-l elibereze pe suflet de trup, ci şi să-l orienteze spre inteligibil (vorrr6v). Aşadar, dorinţa morţii şi îndreptarea spre ea reprezintă o cale filosofică, filosofarea o moarte preferată (0ava't0c; nqoaLQ1l'tLK6c;), Încât,5 convertită oarecum În spirit bizantin, filosofia nu ar fi altceva decât preocuparea pentru lucrurile ultime ale omului.6
Gândul la moarte va deveni o temă filosofică principală a monahilor creştini, cu simpla diferenţă că acesta este pus În relaţie cu nădejdea În Învierea din morţi.
Şi la Aristotel termenul "filosofia" este polisemantic. Cercetarea modernă identifică la el patru sensuri: atitudine, meşteşug, disciplină
ştiinţifică şi doctrină. Primul, referindu-se mai exact la preocuparea pentru lucrurile de natură intelectuală, spirituală, În timpuri de linişte, 1 Phaedo, 67 e.: Cei care filosofează drept, corect - oi o�wi; cj>ti\oaocj>ouv'rEi;; filosofarea dreaptă: fJ OQSWi; cj>ti\oaocj>ovaa (Phaedo, 80 e.).
2 "filosofilor autentici" ("wii; yvT)a(wi; cj>ti\oa6cj>mi;" (Phaedo, 66 b. 2); adevăraţii filosofi ("oi wi; aAr1Swi; cj>ti\6aocj>m" (Phaedo, 64 b 9).
3 Dialogurile în care este definit termenul "filosofia" sunt: Phaido, Symposium şi Respublica.
4 Platon, Phaedo, 64 e - 65 a:"""" este oare vădit că înainte de orice filosoful Îşi dezleagă sufletul cit mai iute de tovărăşia cu trupul, Într-un mod diferit de ceilalţi oameni?" (Platon, Dialoguri, trad. Cezar Papacostea, Ed. lri, Bucureşti, 1995, p. 160); vezi şi: Phaedo, 82 e; 83 a.
5 Kranz, art. cit., p. 577.
6 Herbert Hunger, Die hochsprachliche profane Literatur der Byzantiner, t. 1, Miinchen, 1978, p. 5. Filosofii sunt răsplătiţi după moarte cu cele mai frumoase locuri (Phaedo, 114 b-c.; Phaedrus, 251 e - 252 a).
A fi filosof în Bizanţ
13
În opoziţie cu „poliiica"1 timpurilor de restrişte, iar al doilea, vizlnd Întreaga activitate a omului În sfera ingeniozităţii, chiar la inventică,2
nefiind exclusă de aici nici tehnica războiului.3 Acestea nu reprezintă
totuşi sensurile majore date de Aristotel filosofiei sau filosofării, ele intdnd mai degrabă În sfera definiţiilor de_ tipul „filosofia ca ... ". 4 Ultimele două sunt cele mai importante, deoarece par a fi influenţat cu precădere pe aristotelicienii de mai tlrziu, inclusiv pe cei bizantini. Disciplina ştiinţifică sau ştiinţa ca atare, aşa cum suntem noi astăzi obişnuiţi, este pentru Aristotel o filosofie şi reprezintă sensul mai restdns al definiţiei filosofiei. Între aceste ştiinţe intră cele considerate teoretice, ca matematica, fizica, dar şi etica sau poetica,5 toate acestea regăsindu-se Într-o formă sau alta Între aşa-numitele arte liberale de mai drziu.6 Dar aceste ştiinţe gravitează În jurului celei supreme, numită de Aristotel „filosofie primă" (rcQW'ITJ cpLAoaocpi.a), cea care este orientată spre fiinţarea ca atare şi nu spre un domeniu individual anume, ştiinţa principiilor şi a cauzelor supreme, metafizica.7 Ultimul sens, cel de doctrină, vizează, În concepţia Stagiritului, doctrinele filosofice (µa-ST)µanKtj, cpuaLKTJ şi 0rni\.oytKT]), 8 dar şi sistemele filosofice, modurile de filosofare (,,filosofia 1 Aristat. Pol. 7. 15, 1334 a 23; G. Bien, Philosophie. C. Aristoteles, HWPh, vol. VII, p. 590.
2 Chiar cei care construiesc arme „filosofează"; vezi: Bien, art. cit., p. 583.
3 11. 1331 a ·16. Chiar cei care construiesc arme „filosofează"; ·vezi: Bien, art.
cit., pp. 583 şi 590.
4 Bien, art. cit., p. 585.
5 Ueberweg, op. cit., t. 1, p. 3.
6 Bien, art. cit., p. 586. O foarte bună lucrare cu privire la raportul dintre artele libe�ale şi filosofie şi cu privire la rolul jucat de acestea in dezvoltarea culturii antice este cea a savantei Ilsetraut Hadot, A rts liberaux et philosophie dans la pansee antique. Contribution al'histoire de l'education et de la culture dans l'Antiquite, Vrin, Paris, 11984, 22005.
7 Ueberweg, op. cit., t. 1, p. 3. Termenul nu-i este cunoscut lui Aristotel.
Vezi despre această chestiune lucrarea de referinţă a lui Walter Brocker, Aristoteles (Philosophische Abhandlungen/Band 1), Frankfurt am Main, 51987, p. 229 şi urm.
8 Ueberweg, op. cit., t. 1, p. 3.
14
VA S I L E A D R I A N C A R A B Ă
