o ambianţă pe care o respiră impresiile individualizate ale schematismului intelectual ; înţelesurile timetice sînt tipare generale în care se diferenţiază semnifica
ţiile intelectuale ; ele au un caracter subconştient. Înţelesul timetic poate fi întrezărit în stări apropiate de stadiul primitiv al conştiinţei ; il găsim în vis, în ac
ţiuni întrerupte, în procese de incubaţie şi gestaţie creatoare sau în vagi şi difuze orientări instinctive. Sub acest rapor,t sentimentul poate fi considerat ca o con
ştiinţă primitivă, confuză, intuitivă 1.
Organismul formează cu ambianţa o unitate dinamică, un întreg ; fiecare organism îşi are mediul său.
Sub acest raport instinctele sînt intuiţii înnăscute, presimţiri confuze ale obiectelor şi izvoarelor lor de satisfacţie. Aceste cunoştinţe confuze sînt înscrise în conformaţia şi structura vitală a individului. Aici lipseşte distanţa fenomenologică între subiect şi obiect ; avem o conştiinţă suspendată de clipa prezentului şi dizolvată
în trăirea imediată şi directă a individului. Psihanalistul elveţian J ung · spune că inconştientul este purtătorul şi presimţirea a ceea ce ne lipseşte şi ne-ar putea completa. Aici găsim semnificaţia înţelesului de tendinţă
şi de origine a sentimentului.
Această cunoştinţă-presentiment cuprinde direcţia, preferinţele persoanei. Intriga romanului citit poate fi uitată fără a se şterge reziduul afectiv specific, rămas în urma volatilizării conţinutului relaţional. Cauzele supărării sînt uneori uitate fără ca supărarea însăşi să dispară. Uitarea obiectului unei acţiuni întrerupte nu împrăştie neliniştea specifică a tendinţei de a se revela şi continua acţiune începută. Unele iubiri neîmplinite şi întrerupte îşi reiau firul uneori după decenii. Neliniştea, tensiunea afectivă exercită o presiune asupra căilor conştiente de exteriorizare, spre reînnoirea situa
ţiilor neconsumate, spre realizarea scopurilor nelichidate.
1 Vezi V a s i 1 e P a v e 1 c u, Caracterele afectivităţii, ,,Analele de psihologie", IV, 1937.
23
Între sensul timetic şi semnificaţia intelectuală raporturile sînt în general destul de suple. Un sentiment de iubire poate fi interpretat ca prietenie, o atitudine egoistă ca generozitate. Acelaşi sentiment poate avea în vis deghizări variate ; aceeaşi imagine poate dobîndi înţelesuri afective felurite ; două imagini diferite se pot condensa sau substitui una alteia datorită substratului lor afectiv identic. Raportul dintre dispoziţia afectiv�
şi imaginea onirică este din cele mai relaxate, iar sim•
bolismul visului este cît se poate de fluctuant şi su•
biectiv. Visul ne apare uneori ca o pură afectivitate (3) O altă particularitate a afectelor este caracteru lor energetic şi dinamic, starea de tensiune. Orice star afectivă posedă o tensiune relativă. Nu există afec care, pe lîngă orientare, direcţie, să nu posede şi u grad energetic, o tensiune gata de descărcare, de cor vertire într-o acţiune sau de fixare într-o anumi1
postură.
Aici surprindem şi notele diferenţiale ale formel< afective semnalate mai sus. Nucleul vieţii afective, dinamicii personalităţii îl reprezintă tendinţele, in pulsurile. Tendinţele înnăscute se modelează prin învi ţare în dialogul neîntrerupt individ-mediu. Existen tendinţei presupune o realitate corespunzătoare şi es înzestrată cu o finalitate de menţinere sau ameliora: a echilibrului, a unităţii dinamice individ-mediu. Dai individul ar răspunde automat, ca o maşină, n-ar exi$
tensiune şi sentiment ; reflexele simple şi explozi, sînt neafective. Afectul se naşte în momentul cî1
impulsul este frînat sau suspendat de o altă fort
externă sau internă. Astfel se creează cîmpul afect
şi dinamic, tensiunea afectivă.
Este important de semnalat faptul, paradoxal la prin vedere, că tendinţele, motivele acţiunilor, forţele m, trice ale conduitei nu se cunosc direct şi imediat,
indirect, mediate fiind prin efecte derivate. Iubirea ura nu le cunoaştem direct, ci prin acţiuni adecva.
şi stări de suspendare, amînare sau frînare a acestor impulsuri, prin satisfacţii sau amărăciuni trăite în cursul desfăşurării acestor cicluri dinamice, prin emoţii de 24
