Suma totală pe care le-o datorez acestor creditori este de 119
monede de argint şi 141 monede de aramă. Pentru că datoram aceste sume de bani şi nu ştiam cum aveam să le achit vreodată, am lăsat-o pe soţia mea să se întoarcă la tatăl ei, iar eu - în prostia mea - am plecat din oraşul meu natal în speranţa că mă voi putea îmbogăţi în altă parte - numai ca să ajung să descopăr suferinţele şi umilinţele sclaviei.
Pentru că acum Mathon îmi arată cum îmi pot achita toate datoriile, dându-le creditorilor mei mici sume de bani în funcţie de câştigurile mele, pricep ce prostie cumplită am făcut atunci când am fugit din faţa responsabilităţilor mele.
De aceea, i-am vizitat pe creditorii mei şi le-am explicat că nu am deocamdată cum să-mi plătesc datoriile faţă de ei, dar că intenţionez să
pun deoparte câte două zecimi din agoniseala mea pentru acest scop. Nu este mult, dar dacă au răbdare, îmi voi achita în cele din urmă datoriile faţă
de ei.
Ahmar, pe care 1-am crezut cel mai bun prieten al meu, m-a copleşit cu injurii şi am plecat de la el strivit de povara umilinţei. Ţăranul Birejik m-a rugat sâ-1 plătesc pe el primul pentru că avea mare nevoie de bani.
Alkahad, stăpânul casei unde locuiesc, s-a dovedit cel mai nesuferit dintre toţi, ameninţând că îmi va provoca necazuri dacă nu-i achitam dintr-o dată
suma întreagă.
Toţi ceilalţi mi-au acceptat însă propunerea. De aceea, sunt mai hotărât ca niciodată să-mi realizez ţelul, convins fiind că este mai uşor să-ţi plăteşti datoriile decât să le eviţi. Chiar dacă nu le pot face pe plac tuturor creditorilor mei, îi voi trata pe toţi fără părtinire.
A patra tăbliţă
Daca-ti place cartea cumpar-o! Autorul isi merita bani59i.
Este din nou sfârşitul lunii. Am muncit din greu, dar sunt iarăşi un om liber. Soţia mea m-a ajutat cât a putut de mult ca să-mi plătesc creditorii.
Datorită voinţei noastre de fier, am câştigat în luna ce-a trecut - cumpărând pentru Nebatur cămile sănătoase şi iuţi de picior - 19 monede de argint.
Pe acestea le-am împărţit ţinând seama de planul dinainte stabilit. O
zecime din această sumă am pus-o deoparte (căci aceasta trebuia păstrată), şapte zecimi sunt destinate traiului de zi cu zi, iar două zecimi sunt menite achitării datoriilor mele.
Pe Ahmar nu 1-am găsit acasă, dar i-am lăsat banii soţiei lui.
Birejik a fost atât de mulţumit încât mi-a sărutat mâna. Doar bătrânul Alkahad şi-a păstrat atitudinea morocănoasă, spunându-mi să-i plătesc datoria mai repede. Eu i-am răspuns în schimb că - dacă nu aş avea pe cap şi grijile legate de gospodărie - atunci i-aş putea achita datoria mult mai repede. Ceilalţi însă mi-au mulţumit din suflet şi m-au lăudat pentru efortul depus.
Aşadar, la sfârşitul lunii, datoriile mele s-au redus cu aproape 4
monede de argint, având - în acelaşi timp - puse deoparte şi 2 monede de argint, pe care nimeni nu are dreptul să le pretindă, îmi simt sufletul atât de uşurat - cum nu a fost de multă vreme.
A mai trecut o lună. Am muncit la fel de mult, dar de data aceasta succesul a ezitat să apară. Am reuşit să cumpăr doar foarte puţine cămile. Am câştigat doar 11 monede de argint. Dar am respectat planul, chiar dacă n-am mai cumpărat veşminte noi şi am mâncat doar plante şi ierburi. Am pus din nou deoparte o zecime din această sumă şi am trăit cu ajutorul celor şapte zecimi destinate existenţei noastre zilnice. Am fost surprins să văd că Ahmar mi-a acceptat suma pe care i-am oferit-o, chiar dacă era foarte mică. La fel s-a întâmplat şi cu Birejik. Alkahad s-a enervat peste măsură, dar când i-am spus să-mi dea suma înapoi dacă
nu-i convine, s-a resemnat imediat. Ceilalţi însă au fost - ca de obicei -
mulţumiţi.
Este din nou sfârşitul lunii şi sunt extraordinar de fericit. Am cumpărat un număr mare de cămile pentru care am primit 42 de monede de argint. Eu şi soţia mea ne-am cumpărat acum sandale şi veşminte noi. Ne-am înfruptat din nou din carne.
Am plătit mai mult de 8 monede de argint creditorilor noştri. Nici măcar Alkahad nu a mai protestat.
Planul nostru este un plan extraordinar, căci ne ajută să ne achităm datoriile, strângându-ne în acelaşi timp şi o mică avere, ce ne aparţine numai nouă.
Au trecut trei luni de când am început să ţin evidenţa afacerilor mele pe aceste tăbliţe de argilă, Am pus de fiecare dată deoparte câte o zecime din agoniseala mea. Am trăit apoi numai din cele şapte zecimi, chiar dacă vremurile au fost extrem de grele. Şi de fiecare dată, le-am plătit creditorilor mei cele două zecimi destinate lor.
în punga mea zornăie acum 21 de monede de argint, care sunt numai ale mele. Ele îmi conferă mândria pe care am pierdut-o cândva din nesăbuinţă.
Şotia mea se ocupă de gospodăria noastră, iar eu am grijă să nu-i lipsească nimic. Suntem fericiţi împreună.
Planul este de o valoare nepreţuită. A transformat un sclav într-un om respectat de semenii săi.
Daca-ti place cartea cumpar-o! Autorul isi merita bani60i.
A cincea tăbliţă
S-a mai încheiat o lună şi asta îmi aminteşte cât de mult a trecut de când am început să scriu pe aceste tăbliţe de argilă. Un an s-a scurs de atunci. Dar astăzi nu voi mai uita să-mi inscripţionez tăbliţa, pentru că astăzi este ziua în care mi-am achitat toate datoriile. Astăzi este ziua în care eu şi soţia mea vom da un ospăţ grandios în cinstea voinţei noastre de fier care ne-a ajutat să ne împlinim visurile.
Multe lucruri s-au întâmplat cu ocazia ultimei vizite făcute creditorilor mei, lucruri pe care nu le voi uita niciodată. Ahmar mi-a cerut iertare pentru vorbele sale pline de ocară, spunându-mi că dorea să fim din nou prietenii de odinioară.
Bătrânul Alkahad nu este - la urma urmei - un om atât de rău, căci el mi-a spus: „Ai fost cândva plămădit dintr-o argilă moale, pe care fiecare mână ce o atingea o modela după vrerea ei, dar acum ai devenit o statuie din bronz, neclintită şi puternică. De vei mai avea vreodată
nevoie de argint sau de aur, vino fără întârziere la mine!"
Şi nici nu este singurul care mă apreciază acum la justa mea valoare. Mulţi îmi vorbesc cu respectul ce mi se datorează.
Când soţia mea mă priveşte, ochii ei trădează o lumină aparte, o lumină ce ar conferi oricărui bărbat încredere în forţele sale.
Dar cel care mi-a dăruit succesul este planul pe care 1-am urmat cu străşnicie până la capăt. El este cel care nea ajutat să-mi achit toate datoriile şi să mă bucur de clinchetul pe care îl scot în punga mea monedele de aur şi argint puse deoparte. îl recomand tuturor celor care doresc să obţină succesul în viaţă. Căci - dacă a ajutat un sclav să-şi plătească datoriile şi i-a umplut punga cu aur - oare nu-i va ajuta pe toţi cei care doresc să se bucure de libertate? Eu nu mă opresc aici, pentru că sunt convins că - dacă voi continua să-1 urmez - voi deveni un om foarte bogat.
COLEGIUL ST. SWITHIN UNIVERSITATEA NOTTINQHAM
