Pelorat avea aerul cel mai încântat pe care îl văzuse vreodată Trevize.
― Mă tem totuşi că nu are un satelit gigantic, continuă Trevize. În consecinţă, nu este Pământul. Cel puţin, dacă ne luăm după legende.
― Nu-ţi face griji, Golan, spuse Pelorat. După ce am văzut că nici una dintre gigantele gazoase nu are vreun sistem neobişnuit de inele, am bănuit că nu vom găsi Pământul.
― Foarte bine atunci, spuse Trevize. Următorul pas va fi să aflăm natura vieţii de pe planetă. Din faptul că are o atmosferă cu oxigen, putem fi absolut siguri că există viaţă vegetală, dar...
― Există şi viaţă animală, interveni brusc Bliss. Din abundenţă.
― Ce? făcu Trevize întorcându-se spre ea.
― O simt. Foarte slab de la această distanţă, dar planeta este fără îndoială nu numai locuibilă, ci şi locuită.
33
Far Star se deplasa pe o orbită polară în jurul Lumii Interzise, la o distanţă suficient de mare pentru a păstra perioada orbitală la puţin peste şase zile. Trevize nu părea deloc grăbit să se apropie.
― Planeta este locuită, explică el. Dacă ţinem cont că, aşa cum a spus Deniador, locuitorii de acum douăzeci de mii de ani erau avansaţi din punct de vedere tehnologic ― făcând parte din primul val de Coloni, aşa-zişii Spaţieni ― s-ar putea ca şi urmaşii lor să deţină o tehnologie avansată. De asemenea, s-ar putea să nu ne iubească din cale afară pe noi, cei din al doilea val, care i-am învins. Aş vrea să aflu câte ceva despre ei, înainte de aterizare.
― Poate că nu ne-au detectat prezenţa, spuse Pelorat.
― Noi i-am detecta, dacă am fi în locul lor. În consecinţă, dacă există locuitori, trebuie să presupunem că este posibil să încerce stabilirea unui contact cu noi. Poate chiar să ne captureze.
― Dar dacă vin după noi şi sunt avansaţi tehnologic, poate vom fi incapabili să...
― Nu cred, spuse Trevize. Progresul tehnologic nu se face neapărat într-un singur sens. Ar fi posibil ca în câteva domenii să fie mult înaintea noastră, dar este cert că nu se ocupă de călătoriile interstelare. Noi am colonizat Galaxia, nu ei, şi nu cunosc să existe în întreaga istorie a Imperiului vreun eveniment care să ne atragă atenţia asupra lor, deci care să arate că şi-au părăsit lumile. Dacă nu au călătorit prin spaţiu, cum să-ţi imaginezi că au făcut progrese importante în astronautică? Şi dacă n-au făcut progrese în astronautică, este imposibil să fi pus la punct ceva care să semene cu o navă gravitică. Om fi noi aproape neînarmaţi, dar dacă se pun pe urma noastră cu vreo hodoroagă de navă de război, nu au cum să ne prindă... Nu, nu vom fi neajutoraţi.
― Poate că au făcut progrese în plan mental. Catârul, de exemplu, poate că a fost un Spaţian...
Trevize ridică din umeri, vizibil iritat:
― Multe s-au zis despre Catâr. Gaianii l-au descris ca pe un Gaian aberant. De asemenea, a fost considerat un mutant născut întâmplător.
― Ca să fiu sincer, spuse Pelorat, s-au mai avansat unele speculaţii ― nu prea luate în serios, bineînţeles ― cum că era o creatură artificială. Cu alte cuvinte, un robot. Deşi nu acesta a fost cuvântul folosit.
― Dacă există ceva care să pară periculos din punct de vedere mental, va trebui să ne bazăm pe protecţia lui Bliss. Poate să... apropo, ce face acum, doarme?
― A dormit, spuse Pelorat, însă când am venit eu încoace, tocmai începuse să dea semne că se trezeşte.
― Aşa deci. Ei bine, dacă se întâmplă ceva, va trebui să se dea rapid jos din pat. Sper că vei avea tu grijă de asta, Janov.
― Da, Golan, spuse calm Pelorat.
Trevize îşi îndreptă atenţia spre computer:
― Pe mine mă intrigă staţiile de intrare. De obicei, ele arată clar că o planetă este locuită de oameni cu tehnologie avansată. Dar astea...
― E ceva în neregulă cu ele?
― Mai multe lucruri. În primul rând, sunt foarte primitive. Vechi de mii de ani. În al doilea rând, nu emit decât radiaţie termică.
― Ce este radiaţia termică?
― Orice obiect mai cald decât mediul înconjurător emite radiaţie termică. Este o caracteristică a tuturor corpurilor şi constă dintr-o radiaţie cu bandă largă, iar amprenta seamănă în mare cu forma respectivului obiect, depinzând de temperatura lui. Aceste staţii de intrare nu emit alt tip de radiaţii. Dacă la bordul lor ar exista echipamente în stare de funcţionare, ar trebui să se producă o scurgere de radiaţie ne-termică, ne-aleatoare. Din moment ce nu sunt prezente decât radiaţiile termice, putem presupune fie că staţiile sunt părăsite, probabil de mii de ani de zile, fie că, dacă sunt ocupate de oameni, aceştia au o tehnologie atât de avansată încât nu se produce nici o scurgere de radiaţii.
― Poate că planeta are o civilizaţie evoluată, spuse Pelorat, dar staţiile de intrare sunt părăsite deoarece au fost izolaţi atât de strict şi de atât de multă vreme, încât nu-şi mai fac probleme că cineva se poate apropia de ei.
― Cine ştie?... Poate că este vreun fel de capcană.
Îşi făcu apariţia Bliss, iar Trevize, observând-o cu coada ochiului, spuse ţâfnos:
― Da, iată-ne.
― Am remarcat, spuse Bliss, pe aceeaşi orbită. Măcar de atâta lucru îmi pot da seama.
Pelorat se grăbi să-i explice:
― Golan este prudent, dragă. Staţiile de intrare par pustii, şi nu suntem siguri ce vrea să însemne asta.
― Nu e cazul să vă faceţi probleme, spuse indiferentă Bliss. Pe planeta în jurul căreia orbităm nu sunt detectabile semne de viaţă inteligentă.
Trevize îi aruncă o privire stupefiată:
― Ce tot vorbeşti acolo? Doar ai spus...
― Am spus că pe planetă există viaţă animală, şi este adevărat. Dar unde ai învăţat tu că viaţa animală implică obligatoriu viaţa umană?
― De ce n-ai spus asta de la început?
