― Dar din moment ce Planul nu a eşuat...
― Sau, chiar dacă cerinţele nu sunt false sau inadecvate, ci pur şi simplu nesatisfăcute pe deplin, psihoistoria ar putea funcţiona corect câteva secole după care, ajungând la o anumită criză, s-ar putea prăbuşi... aşa cum a făcut pentru scurtă vreme când a apărut Catârul... Daca există şi o a treia cerinţă?
― Care a treia cerinţă? întrebă Pelorat încruntându-se uşor.
― Nu ştiu, spuse Trevize. O demonstraţie poate fi foarte logică şi elegantă, şi totuşi să
cuprindă unele ipoteze neformulate. Poate a treia condiţie este atât de evidentă încât nimeni nu se gândeşte să o exprime.
― O ipoteză atât de evidentă este de obicei suficient de adevărată, altfel nu ar fi unanim acceptată.
Trevize pufni:
― Dacă ai cunoaşte istoria ştiinţei la fel de bine cum cunoşti istoria omenirii, Janbv, ţi-ai da seama cât de mult te înşeli... Dar observ că am ajuns în apropierea soarelui Lumii Interzise.
Într-adevăr, în centrul ecranului se afla o stea strălucitoare ― atât de strălucitoare încât ecranul fu obligat să filtreze automat lumina; celelate stele dispărură.
32
Cabina destinată spălării şi igienei personale era strâmtă, iar consumul apei menţinut întotdeauna la un minimum rezonabil, pentru a evita suprasolicitarea sistemelor de reciclare. Atât Pelorat cât şi Bliss fuseseră preveniţi cu fermitate în acest sens.
Dar chiar şi aşa, Bliss păstra întotdeauna un aer proaspăt; părul său lung şi negru strălucea mereu, unghiile erau îngrijite cu cea mai mare atenţie.
Intră în cabina de pilotaj şi spuse:
― Aha! Iată-vă!
Trevize ridică privirea şi spuse:
― Ce te miră? Nu putem părăsi nava, şi ne poţi găsi oriunde ne-am afla, în mai puţin de jumătate de minut... asta în caz că nu te foloseşti de tentaculele mentale.
― N-am vrut decât să vă salut, după cum cred că ştii foarte bine, spuse Bliss. Unde ne aflăm?... Să nu-mi spui: "În cabina de pilotaj".
― Bliss dragă, spuse Pelorat întinzând un braţ spre ea, suntem la periferia sistemului planetar al uneia dintre cele trei Lumi Interzise.
Ea se apropie de el, îi puse uşor mâna pe umăr, în timp ce braţul lui o cuprinse după
talie.
― Nu poate fi foarte Interzisă, remarcă ea. Nimic nu ne-a oprit.
― Este Interzisă numai în sensul că celelalte lumi din al doilea val de Coloni, inclusiv Comporellon-ul, au pus intenţionat în carantină lumile primului val ― Spaţienii. Dacă noi nu ne simţim obligaţi să respectăm acest acord, ce ne-ar putea opri?
― Spaţienii, dacă a mai rămas vreunul, puteau foarte bine să pună şi ei în carantină
lumile celui de-al doilea val. Faptul că pe noi nu ne deranjează să ne băgăm nasul în treburile lor, nu înseamnă neapărat că şi ei sunt de acord cu asta.
― Adevărat, spuse Trevize, dacă există. Însă până acum nu ştim nimic sigur.
Deocamdată nu vedem decât obişnuitele gigante gazoase. Două, şi nu deosebit de mari.
Pelorat se grăbi să intervină:
― Dar asta nu înseamnă că lumea Spaţială nu există. Orice lume locuibilă se află
aproape de soare şi este destul de mică, deci foarte greu de detectat de la această distanţă, datorită strălucirii soarelui. Va trebui să înaintăm în micro-Salturi pentru a o descoperi.
Părea foarte mândru de el; vorbise ca un călător spaţial experimentat.
― În cazul ăsta, spuse Bliss, de ce nu înaintăm?
― Nu încă, spuse Trevize. Am pus computerul să caute cât poate el de departe vreun semn al unei construcţii artificiale. O să înaintăm în etape mai mici ― chiar şi o duzină, dacă este necesar ― şi vom face verificări în fiecare etapă. Nu vreau să cad încă o dată în capcană, aşa cum s-a întâmplat când ne-am apropiat pentru prima oară de Gaia. Îţi aduci aminte, Janov?
― În capcane ca aceea aş intra oricând. Gaia mi-a adus-o pe Bliss.
Pelorat o privi cu tandreţe.
Trevize spuse:
― Speri să găseşti de fiecare dată câte o nouă Bliss?
Pelorat păru ofensat iar Bliss spuse, cu o urmă de iritare:
― Bătrâne ― sau cum altfel îţi mai spune Pel ― poţi avansa repede. Cât timp sunt eu cu tine, nu vei intra în nici o capcană.
― Puterea Gaiei?
― Pentru a detecta prezenţa altor minţi? Desigur.