― De ce?
― De ce nu?
― Pentru că din când în când am şi eu dreptul să-mi satisfac plăcerile.
― Cu mine?
― Mai vezi pe altcineva pe-aici?
După o pauză lungă, Manella îi spuse, ocrotitor:
― De altfel, nici nu ai destule credite ca să mă plăteşti. Cum este slujba?
― Mai bine decât nimic, spuse Raych. Mult mai bine. Ai vorbit tu cu tipul ala să-mi facă rost de slujbă?
Manella dădu lent din cap:
― Vorbeşti de Gleb Andorin? Nu i-am zis să facă nimic. I-am zis doar că s-ar putea să îl interesezi.
― O să se supere din cauză că tu şi cu mine...
― Pentru ce? Nu-i treaba lui. De altfel, nu-i nici treaba ta.
― Ce face el? Adică, ce munceşte?
― Nu cred că munceşte. Este bogat. Rudă cu vechii Primari.
― Primarii de Wye?
― Da, chiar aşa. Nu-i place guvernul Imperial. Spune că Cleon ar trebui să...
Se opri brusc:
― Vorbesc prea mult. Nu cumva să repeţi cuiva ceea ce spun eu aici.
― Eu? N-am auzit nimic. Şi nici n-am de gând să aud.
― Foarte bine.
― Dar ce-i cu Andorin? E băgat în mişcarea Joranumită? E vreun şef?
― De unde să ştiu?
― Nu vorbeşte cu tine despre chestiile astea?
― Nu.
― Aha, spuse Raych încercând să nu pară dezamăgit.
Manella îl privi, vicleană:
― Dar de ce te interesează?
― Vreau să intru şi eu în mişcarea asta. Cred că aşa am să ajung şi eu mai bine. O slujbă mai bună... Mai multe credite... Ştii tu...
― Poate că Andorin o să te ajute. Îi place de tine. Asta o ştiu.
― Nu-l poţi face să-i placă şi mai mult de mine?
― Aş putea încerca. Nu văd de ce nu te-ar plăcea. Mie îmi placi. Îmi placi mai mult decât îmi place el.
― Mulţumesc, Manella. Şi eu te plac... Foarte mult.
Îşi plimbă mâna pe corpul ei, dezmierdând-o, şi îşi dori cu putere să se poată concentra mai mult asupra ei şi mai puţin asupra misiunii.
15
― Gleb Andorin, spuse obosit Hari Seldon.
Se frecă la ochi.
― Cine-i ăsta? întrebă Dors Venabili.
Din ziua în care plecase Raych, era într-o dispoziţie la fel de rece.
― Până acum câteva zile nici nu auzisem de el, spuse Seldon. Ăsta este necazul când încerci să guvernezi o lume cu patruzeci de miliarde de locuitori. Nu auzi niciodată de cineva, decât dacă intră cu forţa în atenţia ta. Cu toate informaţiile computerizate, Trantor rămâne o planetă de anonimi. Dăm oamenilor numere de identificare, îi introducem în statistici, dar nu ştim nimic despre ei. Mai adaugă douăzeci şi cinci de milioane de lumi ale Provinciilor, şi chiar ai motive să te miri că Imperiul Galactic a rămas, timp de atâtea milenii, un mecanism care funcţionează. Să fiu sincer, cred că în cea mai mare parte s-a condus singur. Dar acum, în cele din urmă, se prăbuşeşte.
― Destul cu filozofia, Hari, spuse Dors. Cine este Andorin ăsta?
