A.

— Motivul este că în mintea ta ideea de par este mai prezentă

decât ideca opusă. Ar fi nostim să existe cazuri în care să vrei pentru că

există o cauză să vrei şi să existe alte cazuri în care să vrei fără nici un motiv. Atunci când vrei să te căsătoreşti, simţi, desigur, ideea aceasta ca fiind dominantă; nu o simţi însă ca fiind dominantă atunci când mizezi pe par sau nu, totuşi este musai să existe o idee.

B. Încă o dată, vrei să spui aşadar ca nu sunt liber?

A.

— Voinţa ta nu este liberă, dar acţiunile tale sunt. Eşti liber sa faci ceva, când ai puterea de a face.

B.

— Bine, dar toate cărţile pe care le-am citit despre libertatea indiferenţei.

A.

— Sunt nişte bazaconii: nu există libertatea indiferenţei; este ceva lipsit de sens, inventat de oameni care nu aveau nici un strop. F -” ' * r i m

LIBERTATEA DE A GÂNDI (LIBERTE DE PENSER) În jurul anului 1707, când englezii au câştigat bătălia de la Saragossa, au sprijinit Portugalia şi au dat, pentru un timp, un rege Spaniei, milord Boldmind, un general rănit în lupta, se afla la băi, la Bareges. L-a întâlnit acolo pe contele Medroso, care, căzând de pe cal în urma bagajelor, la o leghe şi jumătate de câmpul de bătălie, venise şi ci la băi. Era un apropiat al inchiziţiei; milord Boldmind nu o cunoştea decât din auzite; într-o zi, după ce şi-au băut apa, a avut cu Medroso următoarea conversaţie:

BOLDMIND

Va să zică sunteţi în slujba dominicanilor. Urâtă misiune mai aveţi.

MEDROSO

Aşa este; dar am preferat sa fiu valetul lor decât victima lor, şi am preferat să-mi ard aproapele decât să mă pună pe mine la frigare.

BOLDMIND

Cumplită alternativă! Eraţi de o sută de ori mai fericiţi sub jugul maurilor, care vă lăsau să vă vedeţi în voie de superstiţiile voastre şi care, deşi învingători, nu şi-au arogat dreptul nemaipomenit de a ţine sufletele încătuşate.

MEDROSO

Ce vreţi, asta e! Nu ne este îngăduit nici să scriem, nici să vorbim, nici măcar să gândim. Dacă vorbim, e foarte simplu <u&$<^^> (r) <^& (r)

<^i^ să ni se răstălmăcească spusele, darămite scrierile, în sfârşit, cum nu pot să ne condamne la un autodafe doar pentru gândurile noastre secrete, suntem ameninţaţi că vom arde veşnic din porunca lui Dumnezeu însuşi, dacă nu o să gândim precum iacobinii. Au convins guvernarea ea daca am avea bun simţ, întregul stat ar fi într-o combustie, iar naţia noastră ar fi cea mai nefericită de pe pământ.

BOLDMIND

Vi se pare cumva ca bunăoară noi, englezii, care străbatem mările cu vasele noastre şi câştigăm bătălii în numele vostru la celălalt capăt al Europei, vi se pare, aşadar, că noi suntem chiar atât de nefericiţi?

Socotiţi ca olandezii, care v-au răpit toate cuceririle din India şi care trec astăzi drept protectorii voştri, sunt blestemaţi de Dumnezeu, pentru că

au acordat o libertate deplină presei şi pentru că lasă sa circule ideile oamenilor? Imperiul Roman a fost oare mai puţin puternic pentru că

Cicero a scris cu o libertate neîngrădită?

MEDROSO

Cine este acest Cicero? N-am auzit niciodată vorbindu-se despre acest om; la noi nu se vorbeşte despre Cicero, ci despre sfântul părinte papa şi despre sfântul Anton din Pado-va, iar mie mi s-a spus

întotdeauna că religia romano-catolică este pierdută dacă oamenii încep să gândească.

BOLDMIND

Nu se poate să credeţi asta, întrucât voi sunteţi convinşi că religia voastră este divină şi că porţile infernului nu o pot birui. Dacă aşa stau lucrurile, atunci nimic nu o va putea nicicând distruge.

MEDROSO

Da, dar poate fi redusă la foarte puţin; şi asta pentru ca am crezut că Suedia, Danemarca, toată insula voastră şi jumătate din Germania urlă de cumplita durere de a nu mai fi supuşii papei. Ba mai mult, se spune că daca oamenii vor continua să îşi urmeze falsele lumini, vor ajunge în curând la o adorare simplă a Iui Dumnezeu şi la virtute. Dacă

porţile infernului vor înainta vreodată până la una ca asta, ce se va alege de sfântul tribunal al inchiziţiei?

BOLDMIND

Dacă cei dintâi creştini n-ar fi avut libertatea de a gândi, nu este oare limpede că nici creştinismul n-ar mai fi existat?

MEDROSO

Ce vreţi să spuneţi? Nu vă înţeleg, BOLDMIND

E normal. Ceea ce vreau să spun este că dacă Tiberiu şi primii împăraţi ar fi avut nişte iacobini care să-i împiedice pe cei dintâi creştini să folosească pana şi cerneala, şi dacă în Imperiul Roman nu ar fi existat o lungă tradiţie de a gândi liber, creştinilor nu le-ar mai fi fost cu putinţă

să-şi stabilească dogmele. Iar dacă creştinismul nu s-a format decât datorită libertăţii de a gândi, atunci prin ce soi de contradicţie şi prin ce nedreptate ar vrea ci să zdrobească astăzi tocmai această libertate pe care s-a întemeiat?

Când vi se propune o afacere cât de cât interesantă, nu cumpăniţi îndelung înainte de a o încheia? Există oare vreun interes mai mare în această lume decât cel legat de fericirea sau nefericirea noastră în veci?

Există o suta de religii pe acest pământ, dar nu există niciuna care să nu ne condamne dacă ne vedem în continuare de dogma noastră, pe care ele o socotesc absurdă şi nelegiuită; cercetaţi aşadar aceste dogme.

MEDROSO Cum aş putea să le cercetez? Nu sunt iacobin.

BOLDMIND

Dar sunteţi om şi e de-ajuns.

MEDROSO

Vai mie1 Sunt mult mai puţin om decât domnia voastră.

BOLDMIND

Nu ţine decât de dumneavoastră să învăţaţi să gândiţi; v-aţi născut înzestrat cu raţiune; sunteţi o pasăre în colivia inchiziţiei; tribunalul său v-a tăiat aripile, dar ele pot sa crească din nou. Unul care nu cunoaşte geometria poate să o înveţe; orice om poate să se instruiască: e ruşinos

să-ţi dai sufletul pe mâna unuia căruia nu i-ai încredinţa nici măcar banii tăi; cutezaţi să gândiţi prin voi înşivă, MEDROSO