— Bine, Cat, destul de bine. Dar tu?
— Eu? Excelent! Cine-i ăsta? zise el, întorcându-se spre Lester şi trântindu-i un pumn în piept, de-l făcu să se clatine pe picioare.
— E fratele meu, Lester, spuse Carl Lee. E din Chicago.
— Îmi pare bine, Lester. Eu şi Carl Lee suntem foarte legaţi unul de altul.
— Mi-a povestit totul despre dumneavoastră, spuse Lester.
Cat se uită admirativ la Carl Lee:
— Măi, măi, da’ ştiu că te ţii bine. Ce-ţi mai face piciorul?
— Bine, Cat. Îmi amorţeşte, uneori, când plouă, dar în rest…
— Suntem foarte legaţi unul de altul, nu-i aşa?
Carl Lee aprobă şi-i zâmbi, iar Cat îi dădu drumul din îmbrăţişare.
— Beţi ceva?
— Nu, mulţumesc, zise Carl Lee.
— Eu aş bea o bere, spuse Lester.
Cat pocni din degete şi unul din cei doi vlăjgani dispăru. Carl Lee se lăsă în fotoliu, iar gazda se aşeză pe marginea biroului, legănându-şi picioarele ca un copil. Rânji, văzându-l pe Hailey căzut în admiraţie.
— De ce nu te muţi la Memphis ca să lucrezi pentru mine? zise Cat.
Carl Lee ştia ce va urma. Prietenul lui îi oferise de lucru încă de acum zece ani.
— Îţi mulţumesc, Cat, dar sunt mulţumit cu situaţia pe care o am acum.
— Mă bucur. Atunci ce vânt te-aduce?
Carl Lee deschise gura ezitând, îşi încrucişă picioarele şi se încruntă. Apoi dădu din cap şi zise:
— Aş vrea să-mi faci o favoare, Cat. O mică favoare.
Cat deschise larg braţele:
— Orice, bătrâne, orice doreşti!
— Îţi aminteşti de jucăriile alea, M-16, pe care le foloseam în Vietnam? Am nevoie de una cât mai repede posibil.
Cat îşi încrucişă mâinile pe piept şi se uită atent la prietenul lui.
— Asta-i o armă tare-a dracului. Ce veveriţe vrei să vânezi pe-acolo, pe la tine?
— N-o vreau pentru veveriţe.
Cat îi privi lung. Îşi dădu seama că nu veniseră pentru orice fleac.
— Vrei una semi?
— Nu, una adevărată.
— O să te cam coste.
— Cât?
— Ştii că e ilegală.
— Dac’aş fi putut s-o cumpăr de la magazin, n-aş fi fost aici, acum.
Cat rânji din nou.
— Când ai nevoie de ea?
— Astăzi.
Sosi şi berea lui Lester. Cat se aşeză la birou, pe un scaun de vinilin portocaliu.
— O mie de dolari.
— Îi am.
Cat fu uşor surprins. De unde luase negrul ăsta amărât, dintr-un orăşel din Mississippi, atâta bănet? Probabil că i-a împrumutat fratele lui.
