Larry: "Mda, aşa-i în politică, corect. (Râs general.) Despre cine-i vorba?"
Sue: "De Dayna."
Ralph: "Dayna şi mai cum?"
Sue: "Dayna Jurgens. N-am cunoscut o femeie mai curajoasă ca ea. Desigur, ştiu că nu are şaptezeci de ani, dar nu se va da înapoi."
Fran: "Da... dacă e obligatoriu să facem treaba asta, atunci consider că ar fi bună. Sprijin propunerea."
Stu: "Okay... s-a făcut şi a fost sprijinită propunerea ca s-o includem pe listă şi pe Dayna Jurgens. Cine este pentru?"
Comitetul a votat pentru, 7-0.
Glen: "Okay... cine este numărul trei?"
Nick (în lectura lui Ralph): "Dacă lui Fran nu i-a plăcut propunerea lui Larry, a mea o să-i repugne, de-a dreptul. Eu îl nominalizez pe..."
Ralph: "Nick, eşti nebun! Sper că nu vorbeşti serios!"
Stu: "Haide, Ralph, citeşte."
Ralph: "Ei bine... aici zice că vrea să-l nominalizeze pe... Tom Cullen."
Vacarm în comitet.
Stu: "Okay. Nick are cuvântul. A scris ca un apucat, aşa că acum poţi să citeşti, Ralph."
Nick: "În primul rând, eu îl cunosc pe Tom tot atât cât îl cunoaşte Larry pe judecător, poate chiar mai bine. El o iubeşte pe Mother Abagail. Ar face orice pentru ea, s-ar lăsa chiar fript la foc mărunt. Nu e o simplă metaforă, chiar aşa este. Dacă i-ar cere-o, şi-ar da şi foc pentru ea."
Fran: "Vai, Nick, nimeni nu tăgăduieşte asta, dar Tom este..."
Stu: "Stai puţin, Fran... Nick are acum cuvântul."
Nick: "Cel de-al doilea argument al meu este identic cu al lui Larry legat de Jude. Adversarul nu se va aştepta din partea noastră să trimitem o persoană retardată drept spion. Reacţiile voastre combinate sunt poate cel mai bun argument în favoarea ideii.
Cel de-al treilea - şi ultimul - argument este că, deşi Tom este retardat, nu este şi nerod. Mi-a salvat viaţa odată, când a venit o tornadă, reacţionând cu mult mai repede decât ştiu că ar fi reacţionat ceilalţi. Tom este copilăros, dar până şi un copil poate fi pregătit să îndeplinească anumite lucruri, dacă este învăţat şi face exerciţii. Nu văd ce ne-ar împiedica să-i dăm lui Tom să înveţe o poveste foarte simplă. În cele din urmă, s-ar putea să presupună că l-am alungat din cauză că..."
Sue: "Pentru că nu am vrut să ne strice fondul genetic? Mi se pare o idee bună, nu?"
Nick: "...din cauză că este cu adevărat retardat. Poate să afirme chiar că este furios pe oamenii care I-au alungat şi i-ar face plăcere să se poată răzbuna. Singurul imperativ pentru el va fi să nu schimbe niciodată povestea, indiferent ce s-ar întâmpla."
Fran: "Vai, nu, nu pot să cred că..."
Stu: "Stai puţin, acum are Nick cuvântul. Să păstrăm ordinea."
Fran: "Da... Îmi cer scuze."
Nick: "Unii dintre voi pot avea sentimentul că, din cauză că Tom este retardat, ar fi mai uşor să se dea de gol decât o persoană înzestrată cu mai multă inteligenţă, dar..."
Larry: "Chiar aşa."
Nick: "...dar, de fapt, lucrurile se petrec invers. Dacă îi spun lui Tom că pur şi simplu trebuie să se ţină de povestea lui indiferent ce se întâmplă, chiar aşa va proceda. O persoană aşa-zis normală n-ar putea decât să suporte nu ştiu câte ore de tortură cu apă sau şocuri electrice sau aşchii vârâte sub unghii..."
Fran: "Sper că nu se va ajunge până acolo, ce părere aveţi? Ce credeţi! Adică, nimeni nu-şi poate închipui cu tot dinadinsul că se poate ajunge până acolo, nu?"
Nick: "...Înainte de a spune «Foarte bine, renunţ, am să vă spun tot ce ştiu», Tom pur şi simplu nu va proceda aşa. Dacă îşi repetă povestea de suficiente ori, nu numai că o va şti pe dinafară; aproape va ajunge să creadă că este adevărată. Nimeni nu-l va putea scoate dintr-ale lui. N-am vrut decât să demonstrez că, după părerea mea, retardarea lui Tom reprezintă mai degrabă un avantaj într-o misiune de acest fel, din mai multe puncte de vedere. «Misiune» ar putea să pară un cuvânt pretenţios, dar de fapt despre asta e vorba."
Stu: "Asta-i tot, Ralph?"
Ralph: "Nu mai e decât puţin."
Sue: "Dar dacă îşi va însuşi cu adevărat ficţiunea aceea, Nick, cum naiba va mai şti că a sosit vremea să se întoarcă?"
Ralph: "Scuză-mă, doamnă, dar mi se pare că tocmai despre asta vorbeşte în continuare."
Sue: "Ah."
Nick (în lectura lui Ralph): "Lui Tom i se poate aplica o sugestie posthipnotică, înainte de a-l expedia. Din nou, astea nu sunt vorbe în vânt: când mi-a venit ideea aceasta, l-am rugat pe Stan Nogotny să încerce să-l hipnotizeze pe Tom. Stan făcea uneori asta în chip de amuzament, pe la petreceri, din câte îl auzisem spunând. Ei bine, Stan nu şi-a închipuit că o să meargă... dar Tom a intrat în stare de hipnoză după nici şase secunde."
Stu: "I-auzi! înseamnă că Stan chiar se pricepe, nu?"
Nick: "Motivul pentru care am crezut că Tom poate fi ultrasensibil datează de când l-am întâlnit, în Oklahoma. Din câte se pare, de-a lungul anilor a reuşit să ajungă la performanţa de autohipnoză, în oarecare măsură. Asta îl ajută să facă diferite conexiuni. În ziua în care ne-am văzut pentru prima oară, el nu reuşea să înţeleagă ce-i cu mine - de ce nu-i vorbesc şi nu-i răspund la nici o întrebare. Eu îmi duceam mereu mâna în dreptul gurii, apoi la gât, ca să-i sugerez că sunt mut, fără să reuşesc. Apoi, pe neaşteptate, pur şi simplu s-a decuplat. Nu pot să exprim cu alt termen ce s-a petrecut. A rămas absolut liniştit. Privirile i se pierduseră în neant. Apoi a ieşit din starea aceea, exact cum un subiect iese din transă, atunci când hipnotizatorul îi spune că a sosit vremea să se trezească. Şi ştia. Pur şi simplu. S-a scufundat în sine şi a ieşit la iveală cu răspunsul la întrebare."
Glen: "Mi se pare de-a dreptul uimitor."
Stu: "Chiar aşa este."
Nick: "L-am pus pe Stan să încerce o sugestie posthipnotică. acum cinci zile, când am făcut aceste experienţe. Sugestia consta în aceea că, atunci când Stan va spune «Să ştii că mi-ar plăcea să văd un elefant», Tom urma să simtă dorinţa nestăvilită să se ducă într-un colţ şi să se aşeze în cap. Stan i-a aplicat replica după aproximativ o oră şi jumătate de la trezirea lui Tom; acesta s-a repezit în colţul încăperii şi s-a proptit în cap. Toate jucăriile şi bilele i-au căzut din buzunarele pantalonilor. Apoi s-a aşezat jos, ne-a zâmbit şi ne-a zis: «Stau şi mă întreb de cc-o fi făcut Tom Cullen chestia asta?»"
