Îşi prinse de braţ cuţitul cu arc, a cărui lamă lungă de douăzeci şi cinci de centimetri stătea închisă. La o mişcare bruscă din încheiptură, arma se declanşa şi se putea folosi de ea.
Este bine ca o fată să aibă anumite secrete, gândi ea în timp ce-şi trăgea bluza.
Dayna lucra după-amiezele cu o echipă de întreţinere a luminii de pe străzi. Ceea ce aveau de făcut era să testeze becurile cu un dispozitiv simplu şi să le înlocuiască pe cele arse ori sparte de vandali, în zilele când Las Vegas fusese prins în ghearele gripei. Echipa era alcătuită din patru persoane şi avea la dispoziţie un camion cu elevator, trecând de pe o stradă pe alta, oprindu-se la fiecare stâlp.
Pe la sfârşitul după-amiezei, sus, în elevator, Dayna îndepărta apărătoarea de plexiglas de pe o lampă şi cugeta în acest timp cât de mult îi place echipa, dar mai ales Jenny Engstrom, fostă dansatoare într-un club de noapte, aprigă şi frumoasă, care acum se afla la comenzile elevatorului. Era genul de fată pe care Dayna şi-ar fi dorit-o de prietenă, dar o deruta faptul că Jenny se afla aici, de partea Omului Întunecat. O deruta atât de tare, încât nu îndrăznea să-i ceară vreo explicaţie.
Şi ceilalţi erau de treabă. După părerea ei, aici erau mai mulţi proşti decât în Free Zone, dar nu-l văzuse pe nici unul să aibă colţi lungi sau să se transforme în liliac la răsăritul lunii. Şi-apoi, munceau zdravăn, spre deosebire de cei din Boulder. În Free Zone zăreai oameni lenevind prin parcuri la orice oră din zi, ba erau unii care lungeau pauza de masă de la 12 până pe la 2. Aici nu se întâmplau asemenea lucruri. Toată lumea muncea, de la 8 dimineaţa până la 5 după-amiaza, fie la Indian Springs, fie în echipele de întreţinere de aici, din oraş. Începuse şcoala. Existau vreo douăzeci de copii, începând de la patru ani (Daniel McCarthy, sau Dinny, răsfăţat de tot oraşul) până la cincisprezece. Găsiseră două persoane care aveau certificate de predare, şi cursurile se ţineau cinci zile pe săptămână. Lloyd, care părăsise şcoala după ce repetase penultima clasă de trei ori, era foarte mândru de asta. Farmaciile erau deschise şi nepăzite. Oamenii intrau şi ieşeau mereu din ele... dar nu luau aspirină sau Gelusil. Problema drogurilor nici nu se punea. Ştiau ce păţise Hector Drogan şi care era pedeapsa pentru acest viciu. Nici indivizi cu nasul pe sus nu întâlneai. Se purtau cu toţii prietenos şi cinstit. Nu era înţelept să bei nimic mai tare decât bere la sticlă.
Germania în 1938, îi trecu ei prin minte. Naziştii? Vai, sunt nişte oameni încântători. Foarte buni atleţi. Nu intră în cluburile de noapte, alea sunt pentru turişti. Cu ce se ocupă? Fac ceasuri.
Oare era o comparaţie cinstită? se întreba Dayna cu nelinişte, gândindu-se la Jenny Engstrom, pe care o plăcea atât de mult. N-avea cum să ştie... dar poate că era cinstită.
Încercă becul montat în interiorul lămpii. Era ars. Îl demontă, îl aşeză cu grijă între genunchi şi scoase ultimul bec bun. Foarte bine, era aproape de sfârşitul zilei. Se făcuse...
Se uită în jos şi încremeni.
Oamenii aduşi cu autobuzul de la Indian Springs se îndreptau acum spre case. Toată lumea privea în sus ca întotdeauna când acolo, sus, se întâmpla ceva demn de interes. Sindromul circului la care asişti gratis.
Faţa aceea lătărcaţă, zâmbitoare, mirată, care-o privea.
"Doamne Isuse Cristoase din Ceruri, nu cumva este Tom Cullen?"
O picătură de transpiraţie sărată şi usturătoare îi intră în ochi, tulburându-i vederea. Când reuşi să se şteargă, faţa dispăruse. Oamenii coborâţi din autobuz străbătuseră deja jumătate din stradă, legănându-şi sufertaşele cu mâncarea de prânz, discutând şi glumind. Dayna îl cercetă pe cel care crezuse că ar fi Tom, însă de la spate era foarte greu de zis...
"Tom? Ar fi putut să-l trimită pe Tom?"
Desigur că nu. Asta suna atât de nebuneşte, încât ar fi fost...
"Aproape raţional."
Însă ei tot nu-i venea să creadă.
- Hei, Jurgens! o strigă Jenny cu putere. Nu cumva ai adormit, sau îţi dai ochii peste cap?
Dayna se aplecă peste mica balustradă a coşului în care se afla, privi în jos, spre Jenny, şi-i făcu semn cu degetul mijlociu. Jenny izbucni în râs. Dayna se întoarse la treaba ei, se apucă să monteze becul şi, când reuşi să-l fixeze la locul lui, se încheia şi ziua de lucru. Pe drumul de întoarcere, rămase tăcută... atât de tăcută, încât trezi curiozitatea lui Jenny.
- Probabil nu am nimic de zis, de aceea tac, îi răspunsese Dayna cu o umbră de zâmbet.
"Nu e posibil să fi fost chiar Tom. Şi totuşi?"
- Trezeşte-te! Trezeşte-te! Fir-ai să fii, trezeşte-te, putoare!
Ieşi la suprafaţă din somnul obscur când un şut o nimeri în şale, aruncând-o pe podea din patul mare şi rotund. Se trezi de îndată, clipind des şi încercând să se dezmeticească.
Lloyd se afla acolo, măsurând-o cu mânie şi răceală. Whitney Horgan. Ken DeMott. Ace High. Jenny. Figura de obicei deschisă a lui Jenny era şi ea distantă şi impenetrabilă.
- Jen?...
Nici un răspuns. Dayna se ridică în genunchi, fără să-i pese de goliciunea ei, dar pe deplin conştientă de cercul de feţe glaciare din jurul ei. Expresia lui Lloyd lăsa să se ghicească faptul că fusese trădat şi descoperise această trădare.
"Visez, oare?"
- Îmbracă-te odată, căţea mincinoasă, spioană ce eşti!
Okay, deci nu era vis. Avu o senzaţie de teribilă spaimă în stomac, deşi totul părea să fi fost dinainte stabilit. Ştiuseră despre Jude, acum aflaseră adevărul şi despre ea. El le zisese. Aruncă o privire spre ceasul de pe noptieră. Era 3.45 dimineaţa. Ora Poliţiei Secrete, îi trecu prin minte.
- Unde este? întrebă ea.
- Prin preajmă, îi răspunse Lloyd sumbru. Obrajii lui erau palizi şi strălucitori, iar amuleta i se vedea în deschizătura cămăşii. Ai să regreţi curând că este pe aproape.
- Lloyd?
- Ce vrei?
- Ţi-am dat o boală venerică, Lloyd. Sper să-ţi putrezească.
O lovi cu piciorul chiar sub osul pieptului, răsturnând-o pe spate.
- Sper să-ţi putrezească, Lloyd.
- Taci din gură şi îmbracă-te.
- Ieşiţi de aici. Nu mă îmbrac de faţă cu nici un bărbat.
Lloyd o izbi iarăşi, de astă dată în bicepsul braţului drept. În pofida durerii îngrozitoare, nu ţipă, doar colţurile buzelor se lăsară, tremurând, în jos.
- Ai intrat cu fundul în apă rece, Lloyd? Te culcai cu Mata Hari?
