Rânji spre el, cu lacrimi de durere în ochi.
- Haide, haide, Lloyd, interveni Whitncy Horgan. Văzuse licărul ucigaş din ochii lui Lloyd şi se apropie în grabă, punându-şi mâna pe braţul tânărului. Noi ne ducem în salon. Jenny rămâne aici şi o supraveghează în timp ce se îmbracă.
- Şi dacă se decide să sară pe fereastră?
- Nu va avea prilejul, îi asigură Jenny.
Figura ei era ca de piatră şi Dayna observă abia acum că purta un revolver la şold.
- N-ar putea, oricum, spuse Ace High. Ferestrele de la nivelul ăsta de sus sunt doar de formă, n-aţi ştiut? Celor care pierd din gros la jocurile de noroc le vine nu o dată cheful să facă un plonjon de la mare înălţime, ceea ce înseamnă o proastă publicitate pentru hotel. Prin urmare, nu se deschid. În ochii lui Ace se putea citi o urmă de compasiune. Cât despre tine, iubito, continuă el, tu ai pierdut chiar totul.
- Hai, Lloyd, repetă Whitney, dacă nu ieşi imediat de aici, ai să faci un gest pe care mai târziu ai să-l regreţi, o să-i dai una la cap sau cine mai ştie ce.
- Bine. Se apropiară împreună de uşă, iar Lloyd se uită în urmă, peste umăr. Va avea el grijă de tine, căţea!
- Ai fost cel mai amărât iubit din viaţa mea, Lloyd, îi replică ea dulce.
Încercă să se repeadă la ea, însă Whitney şi Ken DeMott îl ţinură şi-l scoaseră afară. Uşile duble se închiseră în urma lor cu un zgomot uşor.
- Îmbracă-te, Dayna, o îndemnă Jenny.
Dayna se ridică, frecându-se încă la locul de pe braţul ei unde urma loviturii începuse să se coloreze în purpuriu.
- Tare vă mai place vouă ce se întâmplă, zise ea. De asta aveţi nevoie? De oameni ca Lloyd Henreid?
- Tu te-ai culcat cu el, nu eu. Pe figura ei se citea pentru prima oară o emoţie: enervare şi reproş. Dar tu crezi că e frumos să vii aici ca să spionezi? Îţi meriţi soarta pe care o s-o ai. Şi, crede-mă, sor-mea, n-ai să poţi duce cât o să primeşti.
- M-am culcat cu el dintr-un anumit motiv, zise Dayna, trăgându-şi chiloţii pe ea. Şi am spionat tot dintr-un anumit motiv.
- Ai face bine să-ţi ţii gura!
Dayna se întoarse şi o privi ţintă pe Jenny.
- Care-i părerea ta despre ce se întâmplă aici, fato? De ce crezi că se antrenează bărbaţii pe reactoarele alea de la Indian Springs? Şi ai impresia că Flagg vrea să-i câştige iubitei o păpuşă Kewpie la bâlci cu rachetele Shrike?
Jenny îşi strânse buzele şi spuse:
- Asta nu-i treaba mea.
- Şi dacă avioanele vor traversa la primăvară Munţii Stâncoşi ca să distrugă cu rachetele orice urmă de viaţă de acolo? Nici asta nu e treaba ta, nu?
- Sper că aşa vor face. El ne-a spus că este care pe care, noi sau voi. Şi eu îl cred.
- Şi Hitler a fost crezut. Dar de fapt nu-l crezi, pur şi simplu ţi-e frică de el de mori.
- Îmbracă-te, Dayna.
Dayna îşi trase pantalonii, îşi încheie nasturele şi-şi trase fermoarul. Apoi îşi duse mâinile la gură.
- Cred... vai, îmi vine să vărs... Doamne!
Apucându-şi în fugă bluza cu mâneci lungi, Dayna se răsuci şi o zbughi în baie, încuind uşa în urmă. Icni de mai multe ori, puternic.
- Deschide uşa, Dayna! Deschide, altfel trag în broască şi-o deschid eu!
- Mi-e rău...
Gemu şi icni iarăşi. Ridicându-se pe vârfuri, pipăi deasupra dulapului cu medicamente, mulţumind lui Dumnezeu că-şi lăsase aici cuţitul şi rugându-se să-i mai fie îngăduite doar douăzeci de secunde...
Găsi dispozitivul. Îl prinse de braţ. Acum se auzeau şi alte voci în dormitor.
Cu mâna stângă răsuci robinetul, lăsând apa să curgă în chiuvetă.
- Doar o clipă, mi-e rău, ce naiba!
Dar nu erau dispuşi să-i mai acorde nici un răgaz. Cineva se împinse cu umărul în uşă, care se clătină în balamale. Dayna fixă cuţitul în dispozitiv. Stătea lipit de braţul ei ca o săgeată ucigătoare. Mişcându-se cu o viteză disperată, îşi trase bluza şi-şi încheie mânecile. Se stropi la gură cu apă şi trase apa la toaletă.
Încă o lovitură în uşă. Dayna răsuci butonul şi în încăpere se năpustiră Lloyd, aruncând priviri fioroase în jur, Jenny, stând cu pistolul scos, în spatele lui Ken DeMott şi Ace High.
- Am borât, le aruncă Dayna calm. Păcat că n-aţi fost şi voi de faţă, hm?
Lloyd o prinse de umăr şi o împinse în dormitor.
- Ar trebui să-ţi frâng gâtul, putoare ce eşti.
- Aduceţi-vă aminte de vocea stăpânului. Îşi încheie nasturii bluzei, măsurându-i cu ochi scânteietori. El e zeul tuturor cotarlelor de aici, nu? Sunteţi ai lui şi trebuie să-l pupaţi în cur.
- N-ar fi rău să-ţi ţii gura, o povăţui Whitney cu asprime. Altfel îţi înrăutăţeşti şi mai mult situaţia.
