aici sus.
Înainte să pot cugeta la asta, la parter se deschise uşa principală.
– M-am întors! strigă Wireman. Misiune îndeplinită! Acum, cine vrea ceva de băut?
CUM SE FACE UN DESEN (V)
Nu te teme să experimentezi; află-ţi muza şi lasă-tecondus de ea. Pe măsură ce talentul ei deveni mai puternic,muza lui Elizabeth deveni Noveen, minunata păpuşă
vorbitoare. Sau aşa credea ea. Iar când îşi descoperigreşeala - când vocea lui Noveen se schimbă - era preatârziu. Dar la început trebuie să fi fost minunat. Aşa eîntotdeauna când îţi găseşti muza.
Tortul, de pildă.
Fă-l să ajungă pe podea, spuse Noveen. Fă-l să ajungă pe podea, Libbit!
Şi pentru că ea poate, o face. Desenează tortul lui NanMelda pe podea. Împrăştiat pe podea! Ha! Şi pe Nan Melda stând deasupra lui, cu mâinile în şolduri, dezgustată.
Şi a fost Elizabeth ruşinată când s-a întâmplatde-adevăratelea? Ruşinată şi puţin speriată? Cred că da.
Ştiu că a fost. Pentru copii, răutăţile sunt de obicei hazlii doar atunci când sunt imaginare.
Totuşi, erau şi alte jocuri. Alte experimente. Până când, încele din urmă, în '27...
În Florida, toate uraganele din afara sezonului se numescAlice. E un soi de glumă. Însă cel care a venit în trombă
dinspre golf în luna martie a acelui an ar fi trebui să secheme Uraganul Elizabeth.
Păpuşa îi şoptea cu o voce care trebuie să fi sunat cavântul printre palmieri noaptea. Sau ca valul în refluxrăscolind scoicile de sub Marele Roz. Şoptea în timp cemicuţa Libbit întârzia pe veranda somnului. Îi spunea cedistractiv ar fi să deseneze o mare furtună. Şi mai mult.
Noveen spune: Există lucruri secrete. Comori îngropate pe care o mare furtună le va scoate la lumină. Lucruri pe care lui tati i-ar plăcea să le găsească şi să le privească.
Şi asta a pus punctul pe i. Lui Elizabeth îi surâdea doarpuţin ideea de a desena o furtună, dar să-i facă lui tati peplac? Ideea asta era irezistibilă.
Pentru că tati era mânios anul acela. Furios pe Adie, carenu voia să se întoarcă la şcoală nici după turneul eieuropean. Pe Adie n-o interesa să întâlnească oamenipotriviţi sau să participe la potrivite baluri ale bobocilor. Eaera nebună după Emery al ei... care nu era deloc GenulPotrivit, după cum vedea tati lucrurile.
Tati spune: Nu-i de-al nostru, e un făţarnic purtător de guler de celuloid, şi Adie spune: E de-al meu, indiferent ce fel de guler poartă, şi tati e furios.
Au fost certuri grele. Tati furios pe Adie şi viceversa.
Hannah şi Maria furioase pe Adie pentru că are un iubitfrumos care era deopotrivă Mai Mare şi Sub Nivelul Ei.
Gemenele speriate de toată furia asta. Libbit speriată şi ea.
Nan Melda declara iar şi iar că dacă n-ar fi fost Tessie şi Lo-Lo, s-ar fi întors de mult la oamenii ei din Jacksonville.
Elizabeth desenă lucrurile astea, aşa că le-am văzut.
Oala a dat până la urmă în foc. Adie şi Nepotrivitul eiTânăr au fugit în Atlanta, unde lui Emery i se promisese oslujbă la biroul unui rival. Tati era în culmea furiei. MarileRăutăţi, întoarse acasă de la Şcoala Braden pentruweek-end, îl auziră la telefon în biroul lui, spunând cuivacă-l va aduce pe Emery Paulson înapoi şi că-l va biciui până
ce nu va mai rămâne în el decât un strop de viaţă. Că-i vabiciui pe amândoi!
Apoi spune: Nu, pentru Dumnezeu. Lasă să fie aşa cum este. Singură şi-a aşternut patul; las-o să doarmă în el.
După asta a venit furtuna. Furtuna Alice.
Libbit a simţit-o apropiindu-se. A simţit vântul începând să
se înteţească şi să sufle din tuşe simple de cărbune negruca moartea. Dimensiunea furtunii reale, atunci când veni -
ploaia năprasnică, urletul ca de tren mărfar al vijeliei -, osperie teribil, de parcă ar fi fluierat după un câine şi ar fivenit un lup.
Dar atunci vântul se opri şi soarele ieşi şi toţi fură bine.
Mai mult decât bine, pentru că în urma lui Alice, Adie şiNepotrivitul ei Tânăr au fost daţi uitării pentru o vreme.
Elizabeth îl auzi pe tati chiar fredonând în timp ce el şidomnul Shannington strângeau mizeriile din curtea dinfaţă, tati la volanul tractoraşului roşu şi domnulShannington aruncând rămurele şi crengi de palmier înremorca mică pe care tractorul o trăgea după el.
Păpuşa şoptea, muza îşi spunea povestea.
Elizabeth ascultă şi desenă locul din larg de Hag's Rockchiar în ziua aceea, locul unde Noveen şoptea că aceacomoară îngropată stătea acum la lumina zilei.
Libbit îl roagă pe tati să se ducă să vadă, îl roagă îl roagă
îl roagă. Tati spune NU, tati spune că e prea obosit, preaînţepenit după cât a lucrat în curte.
Nan Melda spune: O baie în mare ar putea să vă destindă, domnule Eastlake.
Nan Melda spune: Aduc eu ceva de mâncare pentru prânz şi pe fetiţe.
