Ortodoxia a respins din acest punct de vedere orice panteism angelologic care este o altă formă a angelolatriei. Angelolatria este strict interzisă de ortodoxia şi de creştinismul ortodox pe fondul faptului că îngerii nu sunt fiinţe identice cu Dumnezeu. Lipsa de identitate sau de consubstanţialitate a îngerilor cu Dumnezeu este o alte temă care neagă panteismul şi orice tendinţă panteistă. Panteismul angelologic vinde atunci când îi considerăm pe îngerii lui Dumnezeu una cu Dumnezeu. Există o distincţie sau o limită ontologică între îngerii lui Dumnezeu şi Dumnezeu însuşi. Acest lucru este o dovadă că îngerii nu sunt o realitate sau o existenţă de ordin panteist. Angelologia creştin ortodoxă a fost de mai multe ori asimilată

curentelor panteiste. Îngerii sunt şi ei din acest punct de vedere o parte din marele tot al lui Dumnezeu dar de o esenţă diferită de acea a universului şi a lumii.62

Ortodoxia prin urmare nu susţine nici un fel de panteism angelologic. Acest panteism este dăunător în cele din urmă. Nu trebuie să uităm niciodată separaţia ontologică între ierarhiile îngerilor şi existenţa lui Dumnezeu. Ontologic Dumnezeu este separat de îngerii Săi.

Rolul îngerilor nu este unul panteist. Ci din contră, îngerii vor face separaţia ultimă dintre cei buni şi cei răi care în stadiul actual este confuză şi parţială. Acest stadiu este lăsat pentru ca 60 Celebra tradiţie tibetană a lui Dalailama este o tradiţie de inspiraţie panteistă aceasta fiindcă în fiecare generaţie cred tibetanii se întrupează din nou şi din nou Dalailama care este mai mult un fel de caricatură a Domnului Iisus Hristos. Reîncarnare vine tot pe un fon panteist în care nu se mai ţine cont de identitatea persoanei. A se vedea Dalai Lama, Arta fericirii (Riverhead Hardcover, 2009).

61 După cum am arătat una dintre cele mai celebre practici de unire cu marele tot sau Brahman este yoga. Unii cred că yoga este o practică ortodoxă. Sunt foarte multe persoane care cred că pot ajunge la o unire absolută

cu Dumnezeu prin yoga. Kaya Christiane Muller au scris cu ceva timp în urmă o lucrare pe această temă

Angelica yoga. Introducere (UMC Publishing, 2010). Această carte ne prezintă cum ar arăta lumea dacă toţi am adera la practicile yoga de inspiraţie orientală. Prin yoga unii cred că se unesc cu îngerii lui Dumnezeu. Să fie oare aşa? Sfântul apostol Pavel ne spunea că înseşi diavolul poate lua chip de înger de lumină. Se poate astfel ca aceste practici orientale yoga să fie de inspiraţie demonică. Oricum trebuie să luăm şi această posibilitate în considerare.

62 O altă prezenţă a sfinţilor îngeri a fost semnalată în cazul sfântului Gheorghe. Tradiţia spune că în timpul martiriului său, Sfântul Gheorghe a fost pus pe o roată cu fiere ascuţite şi legat de ea. În acest moment trupul sfântului era să se rupă dar un înger se spune că a fost văzut care l-a ţinut întreg pe sfântul Gheorghe.

44

cele două entităţi ontologice binele şi răul să se definească. Binele şi răul, îngerii şi diavolii sunt antagonici unii altora. Din acest punct de vedere demarcaţia ultimă dintre bine şi rău v-a fii nu una de natură istorică ci una de natură eshatologică.63

Panteismul nu are de a face cu angelologia creştin ortodoxă. Unii s-au străduit să ofere un fel de contur panteistic al angelologiei dar au eşuat. În marile religii panteiste dintre care am enumerat panteismul hindus, cel tibetan sau lamaist, panteismul buddhist sau panteismul şintoist japonez nu au fost prea mulţi îngeri care şi-au făcut simţită prezenţa. Prezenţa îngerilor a fost foarte mult resimţită în jurul sfinţilor creştini şi mai ales a sfinţilor creştini ortodocşi. Un astfel de caz a fost sfântul Nectarie din Eghina. Acest sfânt avea mare evlavie la Maica Domnului sau fecioara Maria. Într-o zii pe când el se ruga lui Dumnezeu se spune că

a avut loc o minune. Cerurile s-au deschis şi sfântul Nectarie a putut vedea pe Maica Domnului dimpreună cu un cor de îngeri care cântau o cântare foarte frumoasă. Această

cântare sfântul Nectarie a transcris-o şi a şi armonizat-o cu armonii de gen bizantin. Ea este cântarea extrem de cunoscută în Biserica Ortodoxă Pe tine Te lăudăm [Αγνή Παρθένε].64

Viziunea panteistă a lumii este una cât se poate de ispititoare după cum am spus din cauza comodităţii cu care ea ne îmbie de a privii lumea şi universul. Lumea este doar o altă faţetă a lui Dumnezeu. Dar mai mult decât atât lumea este înseşi Dumnezeu. Dumnezeu este distinct faţă de lumea şi universul pe care le-a creat la fel cum un sculptor este o entitate distinctă

faţă de statuia sau bustul sculptat sau la fel cum un producător de computere este o entitate distinctă faţă de computere sale. Religiile panteiste nu fac această diferenţiere. Dumnezeu este una şi aceiaşi persoană cu îngerii Săi. În acest sens, termenul cel mai clasic folosit de aderenţi panteismului este emanaţie. Îngerii nu sunt făpturi sau persoane create de Dumnezeu ci mai mult decât orice ei sunt energii sau emanaţii.

Setea omului după Dumnezeu este prezentă în toate culturile şi civilizaţiile lumii. La fel este setea omului după îngerii lui Dumnezeu. Omul s-a simţit pe sine dator să îi caute pe Dumnezeu şi îngeri. Însă acest lucru nu este destul. Setea după Dumnezeu trebuie să fie şi consecventă. Panteismul manifestă acea sete după Dumnezeu dar nu manifestă ceea ce am putea spune consecvenţa acestei căutări după Dumnezeu. Sfinţii sunt cei care cu adevărat au ajuns la o relaţie stabilă cu Dumnezeu. Este important să ştim că culturi antice cum ar fii cele ale sumerienilor, ale babilonienilor, ale mesopotamienilor, ale sciţienilor sau ale asirienilor ne-au vorbit despre îngeri.

O veche povestire despre îngeri o avem din legendele babiloniene. Se spune că în culmea sau apogeului civilizaţiei şi a culturii babiloniene, o cultură care a avut puternice tendinţe panteiste la un moment dat, rege al Babiloniei era un aşa numit Niblan. Acest Niblan avea ca şi reşedinţă a tronului său oraşul Babilon, capitală a Babiloniei. Într-o zii, Niblan a 63 Sfântul Grigorie Dialogul relatează istoria monahiei Romula, la a cărei chilie, în ceasul morţii, au venit doua coruri de cântăreţi de psalmi [...] bărbaţii cântau psalmii, iar femeile dădeau răspunsurile. Şi-n vreme ce se săvârşea această slujba cereasca de înmormântare, sfântul ei suflet s-a desprins din legaturile trupului şi a fost condus la cer. Şi pe măsura ce se înălţau, cântarea lor se auzea din ce în ce mai stins, până când, în cele din urma, a încetat. Iar cele care o vegheau au mărturisit ca le-au auzit şi ele. Este foarte posibil că şi această

întâmplare este o mărturie a prezenţei sfinţilor îngeri care au dus un suflet în rai. Vedem că acest lucru a fost făcut cu cântări de laudă aduse lui Dumnezeu.

64 Ştim că una dintre activităţile îngerilor lui Dumnezeu este cântarea de laudă sau doxologia adusă lui Dumnezeu. Este de o deosebită importanţă şi semnificaţie să ştim că cântarea Pe Tine te lăudăm a fost descoperită de îngerii lui Dumnezeu sfântului Nectarie. Acesta este un semn că îngerii sunt binevoitori faţă de noi şi mai ales ei vor ca noi să învăţăm de la ei. Sfântul Nectarie a fost un sfânt care s-a învrednicit să asculte cântări îngereşti. Bunătatea lui a făcut să ni le împărtăşească şi nouă. Muzica a fost astfel un mediu de manifestare a îngerilor lui Dumnezeu.

45

ieşit să se plimbe prin celebrele sale grădini suspendate care au fost considerate o minune a lumii antice. Plin de sine, Niblan se contempla pe sine ca şi unul dintre cei mai mari regi şi lideri guvernamentali ai lumii. El cugeta plin de mândrie, ei uite eu un om muritor, am creat unul dintre cele mai mari regate ale lumii, am extins graniţele mele mai mult decât orice alt rege mai înainte de mine. Numele meu şi al regatului meu este cunoscut în toate laturile lumii şi la curtea mea eu am parte de cei mai mari învăţaţi şi filosofii care se pleacă mine şi persoanei mele. Cum cugeta aceste lucru, se spune că lui Niblan i s-a arătat un înger pe care Dumnezeu a îngăduit să îl vadă. Acest înger a început prin cuvintele:

- Tu eşti un mare prost.

- Cine eşti tu şi cum îndrăzneţi să îmi vorbeşti aşa? a răspuns regele Niblan.

- Eu sunt sunt slujitor al regelui şi Dumnezeului celui din ceruri, a răspuns îngerul.

- Bine şi ce vrei de la mine?

- Vino cu mine şi îţi vor arăta cine eşti tu cu adevărat.

Îngerul l-a luat pe Niblan şi l-a dus pe o stradă din apropierea palatului său. Acolo i-a arătat o casă mai sărăcăcioasă şi mai dărăpănată.

-Şi ce vezi tu aici? a întrebat îngerul.

- Văd o casă a supuşilor mei, a răspuns regele Niblan.

-Nu rege, aici aseară o familie nevoiaşă cu doi copii din regatul tu a murit de foame fiindcă nu avea să îşi cumpere de mâncare.

Regele s-a uitat în pământ ruşinat. Apoi îngerul l-a luat şi l-a dus pe regele Niblan pe un munte înzăpezit. La poalele muntelui era un sat. Îngerul l-a pus pe rege lângă vârful muntelui. Dintr-o dată s-a pornit o avalanşă mare de zăpadă. Regele a luat-o la fugă. Îngerul l-a întrebat pe rege:

- De ce fugi rege?

- Fug să nu mor în avalanşă, a răspuns regele Niblan.

- Tu eşti măritul rege al Babiloniei, spune ca această avalanşă să se oprească, a răspuns îngerul.

- Nu pot face acest lucru a zis regele.

Atunci îngerul a făcut o rugăciune şi ca şi prin minune avalanşa s-a oprit. Regele a răsuflat uşurat.

Apoi îngerul l-a luat pe rege şi l-a dus într-un regat vecin care era extrem de prosper şi care tocmai se pregătea să înceapă un mare război de cucerire. Îngerul i-a spus regelui:

- Acest regat o să înceapă un război devastator, spune să se oprească să nu mai facă

acest lucru.

- Nu am cum a răspuns regele fiindcă nu vor asculta de mine.

-Nu eşti tu marele regele al Babiloniei cum nu a mai existat niciodată?

Atunci îngerul s-a atins de o bacnotă de hârtie a acelui regat şi toţi bani acelui regat s-au schimbat în hârtie. Fără bani regatul a renunţat să mai înceapă război. Apoi îngerul l-a luat pe rege şi l-a dus din nou pe una dintre străzile Babilonului. Acolo erau doi oameni care tocmai se luptau unul cu altul din pricina unei neînţelegeri. Îngerul i-a spus regelui Niblan:

-Rege, aceşti doi oameni se luptă pe stradă în văzul tuturor, spune-le să se oprească.

- Nu pot a spus regele nu am cum.

-Păi nu eşti tu regele Babiloniei cum nu a mai fost şi nici nu v-a mai vii un rege pe lume?

Îngerul s-a dus a şoptit o rugăciune la urechile unuia dintre cei care se luptau şi ca prin minune ei s-au oprit.

46

Apoi îngerul l-a luat şi l-a dus pe regele Niblan într-un câmp deschis care era mai tot pârjolit de o secetă. Îngerul l-a întrebat pe rege:

- Ce vezi tu rege aici?

- Văd un câmp în secetă, a răspuns.