— Sunt luat, i-a zis Gus.

Mama lui Isaac a adus două scaune și Isaac și cu mine ne-am așezat lângă Gus. L-am luat de mână pe Gus, desenând cercuri pe zona dintre degetul lui mare și arătător.

Adulţii s-au dus la subsol să se căineze sau așa ceva, lăsându-ne pe noi trei singuri în camera de zi.

După un timp, Augustus s-a întors cu faţa spre noi, trezindu-se lent.

333/462

— Ce face Monica? a întrebat.

— N-am mai auzit nimic despre ea, a spus Isaac. Nicio carte poștală, nici un e-mail. Am primit un aparat care îmi citește e-mailurile. E grozav.

Pot să schimb sexul vocii sau accentul sau ce vreau eu.

— Așadar, pot, de exemplu, să-ţi trimit o poveste porno și tu să poţi avea un bătrân neamţ

care să ţi-o citească?

— Întocmai, i-a răspuns Isaac. Cu toate că

mama încă mai trebuie să mă ajute cu chestia asta, așa că mă mai abţin o săptămână sau două cu neamţul porno.

— Ea nici măcar nu ţi-a trimis un mesaj să te întrebe, de exemplu, ce mai faci? l-am întrebat.

Asta m-a izbit ca o nedreptate de neînţeles.

— Liniște totală, a spus Isaac.

— Ridicol, i-am spus.

— Am încetat să mă mai gândesc la asta. N-am timp să am o iubită. Am o slujbă cu normă întreagă Să Învăţ Cum Să Fiu Orb.

334/462

Gus s-a întors din nou cu faţa în partea opusă, privind lung pe fereastră la curtea interioară din spate. Cu ochii închiși.

Isaac m-a întrebat ce făceam, iar eu i-am spus că bine și el mi-a spus că era o nouă fată la Grupul de Sprijin cu o voce sexy și că voia să merg să-i spun dacă era cu adevărat sexy. Apoi, din senin, Augustus a spus:

— Nu se poate ca pur și simplu să nu-ţi con-tactezi fostul iubit după ce i s-au scos ochii din afurisitul de cap.

— Numai unul din ei, a precizat Isaac.

— Hazel Grace, ai patru dolari? m-a întrebat Gus.

— Ăăă…, am făcut eu. Da.

— Excelent. Vei găsi piciorul meu sub masa pentru cafea, mi-a zis.

Gus s-a ridicat în șezut și s-a deplasat spre capătul canapelei. I-am dat proteza; și-a prins-o cu încetinitorul.

L-am ajutat să se ridice, apoi i-am oferit braţul lui Isaac, ghidându-l pe după mobile, care brusc păreau intruzive, dându-mi seama că, pentru prima

335/462

dată după mulţi ani, eram cea mai sănătoasă persoană din cameră.

Am condus eu. Augustus s-a așezat pe locul din dreapta mea. Ne-am oprit la o băcănie, unde, conform instrucţiunilor lui Augustus, am cumpărat o duzină de ouă, în timp ce el și cu Isaac au rămas în mașină. Apoi Isaac ne-a ghidat spre casa Monicăi, o casă agresiv de sterilă, cu două etaje, lângă

JCC. Pe aleea de la intrare, trona pe roţile sale late Pontiacul Firebird din 1990, verde-deschis, al Monicăi.

— Aici e? m-a întrebat Isaac când a simţit că

ne-am oprit.

— Da, aici este, a spus Augustus. Isaac, știi cum arată? Arată ca toate speranţele pe care am fost proști să le avem.

— Deci, ea e înăuntru?

Gus s-a întors lent cu faţa spre Isaac.

— Cui îi pasă unde este ea? Nu e vorba despre ea. E vorba despre tine.

Gus a luat cofrajul cu ouă pe genunchii lui, apoi a deschis portiera și a coborât din mașină. I-a deschis portiera lui Isaac, iar eu am privit în

336/462

oglinda retrovizoare cum Gus îl ajuta pe Isaac să

coboare din mașină, cei doi sprijinindu-se unul de umărul celuilalt, apoi subţiindu-se asemenea unor mâini împreunate pentru rugăciune, care nu se ating în zona palmelor.

Am deschis geamul portierei și am privit din mașină, întrucât actele de vandalism mă iritau. Ei au făcut câţiva pași spre mașină, apoi Gus a deschis cofrajul cu ouă și i-a dat un ou lui Isaac.

Isaac l-a aruncat, ratând mașina cu vreo zece metri.

— Puţin mai la stânga, i-a zis Gus.

— Aruncarea mea a fost puţin mai la stânga sau să ţintesc puţin mai spre stânga?

— Ţintește la stânga.

Isaac și-a rotit umerii.

— Stânga, i-a spus Gus.

Isaac s-a rotit din nou.

— Da. Excelent. Și aruncă cu putere.