Din peţitori, şi mulţi din ei căzură.
Dar când apoi săgeţile-i lipsiră,
Îşi răzimă el arcul de usciorul
Măreţei săli spre luciul perete,
Îşi puse-un scut de patru piei pe umăr, Tufli pe cap un zdravăn coif de-aramă, Din care fâlfâia cumplită coamă
Şi împumnă puternicele suliţi.
Era în zid pe lângă pragul sălii
O dosnică portiţă treptuită
Ce da pe-acolo pe-o strâmtoare-afară
Şi-avea canaturi îmbucate bine.
Porcarului i-orândui Ulise
Să stea de pază la portiţa asta,
Căci ea rămase singura ieşire.
Striga şi Agelaos la tovarăşi:
„Nu poate vrunul să se urce oare
La uşa-aceea ca să dea de veste
Poporului şi să se facă vuiet
Mai repede, ca săgetarea asta
Să fie cea din urm-a lui Ulise?”
Melantios căprarul îi răspunse:
„Nu-i chip de fel, mărite Agelaos,
Că prea-i de tot aproape uşa-n curte Şi grea ieşirea. Lesne doar pe-acolo Pe toţi ne poate-opri în loc un singur Bărbat, dacă-i voinic. Dar hai mai bine Eu arme să v-aduc din armărie
Să vă-narmaţi, că-mi pare că Ulise
Şi Telemah năuntru le dosiră
Şi nu-s în altă parte.” Asta zise
Melantios şi se sui-n cămară
Pe gangurile-nguste-n dosul sălii.
Luă de-acolo scuturi douăsprezece
Şi-atâtea lănci şi chivere de-aramă
Cu păr stufos de cal. Şi-apoi o-ntinse
Şi repede la peţitori le-aduse.
Ulise se muie-n genunchi şi-n suflet Văzând cum ei se înarmau, cum suliţi Prelungi clăteau cu pumnii, şi cumplită, Năprasnică-i păru de-acum bătaia.
Şi-a zis lui Telemah: „De bună seamă, Vreo femeie-n casă sau Melantiu
Asupră-ne-nteţi mai crunt încaier”.
Iar socotitul Telemah răspunse:
„O, tată, eu sunt vinovat de asta
Şi nimeni altul, c-am lăsat la arme
Deschisă uşa ce se-nchide bine,
Şi cineva m-o fi pândit pe mine.
Porcare, du-te tu de-ncuie uşa
Şi vezi dac-a făcut-o vro femeie
Ticăloşia asta ori Melantiu,
Pe care-l bănui.” Astfel ei vorbiră, Pe când păstorul caprelor, Melantiu
Se furişă din nou s-aducă arme.
Porcarul îl zări şi-ndată zise
Viteazului, fiind de el aproape:
„Nălţate fiu al lui Laert, Ulise,
Mişelul care noi îl bănuisem
Se duce după arme. Spune-mi verde
Să-i fac eu felul, dacă pot să-l birui, Ori să-l aduc aici ca să-i dai plata Păcatelor de dânsul făptuite
