Kal ikles, Socrate, Cherefon, Gorgias, Polos (Convorbirea se petrece în casa lui Kal ikles) Socrate şi Cherefon vin la Kallikles
KALLIKLES: Numai la război şi la luptă se zice că trebuie să venim în felul acesta, Socrate.
447a
SOCRATE: Ce, am ajuns, cum spune o vorbă, la spartul târgului?1 Suntem întârziaţi?
KALLIKLES: Da; şi încă după ce frumos târg! Ce de lucruri, ce frumuseţi a spus Gorgias până mai adineauri!
SOCRATE: Numai Cherefon e vinovat de întârzierea noastră, Kal ikles; el ne-a făcut să zăbovim atât de mult în agora.
CHEREFON: Nici o nenorocire, Socrate, că eu am leacul. Gorgias b mi-e prieten, aşa că ne va face şi nouă o astfel de expunere. De vreţi, chiar acum; de nu, o lăsăm pe altă dată.
KALLIKLES: Da ce, Cherefon? Doreşte2 Socrate s-audă pe Gorgias?
CHEREFON: Doar pentru asta suntem aici.
1 Această scurtă introducere are loc în faţa casei lui Kal ikles. După câteva cuvinte schimbate cu Socrate şi cu Cherefon, Kallikles îi conduce în casă, unde-i prezintă lui Gorgias. '
2 Surprinderea arată că Socrate nu era considerat doritor să-1 audă pe sofist.
_
239
PLATON
448a
KALLIKLES: Dacă-i aşa, veniţi mai bine acasă la mine, veniţi oricând vreţi. Gorgias e găzduit la mine şi are să vă facă expunerea dorită.
SOCRATE: Bună propunere, Kal ikles. Vorba e: va vrea să intre şi în discuţie cu noi? în adevăr, eu doresc să aflu de la dânsul care-i puterea artei sale; în ce stă, anume, făgăduiala ce face, şi ce învăţături predă. Cât priveşte cealaltă parte — înţeleg expunerea însăşi — putem s-o lăsăm pe altă
dată.
KALLIKLES: Nimic mai nimerit, Socrate, decât să-1 întrebăm pe dânsul; că şi era interogaţia una din formele expuneri sale; mai adineauri invita pe cei care erau înăuntru: cine ce vrea să-1 întrebe şi se arăta gata să răspundă la orice.
SOCRATE: Frumoasă vorbă! Ia întreabă-1 tu, Cherefon.
CHEREFON: Ce pot să-1 întreb?
SOCRATE: Să spună, de pildă, cine este?
CHEREFON: Cum cine este?
SOCRATE: Uite cum: presupune că lucrează încălţăminte, de exemplu; ţi-ar răspunde cu siguranţă
că-i cizmar. Acum înţelegi ce spun?
Cherefon pune întrebări lui Gorgias
CHEREFON: înţeleg şi-1 voi întreba. Ia spune-mi, Gorgias, să fie adevărat ce zice Kal ikles, că tu te declari în stare să răspunzi la orice întrebare ţi s-ar pune de către cineva?
GORGIAS: Adevărat, Cherefon; chiar şi acum am spus asta şi susţin că de mulţi ani nimeni, întrebându-mă, nu m-a prins cu ceva necunoscut.
CHEREFON: Fără îndoială, Gorgias: în acest caz vei da uşor răspunsurile.
GORGIAS: Eşti la largul tău, Cherefon, să faci o astfel de probă.
K Intervine Polos
*
POLOS: Pe Zeus, Cherefon, fă-o cu mine, dacă vrei! Mi se pare că Gorgias este obosit; a vorbit atât de mult adineauri...
240
GORGIAS
CHEREFON: Ce, Polos? Nu cumva crezi că tu ai să răspunzi mai bine decât Gorgias?
POLOS: Ce-ţi pasă ţie de asta, dacă răspunsurile mele sunt mulţumitoare?
CHEREFON: Nu-i nimic. Dar fi ndcă vrei, fie, răspunde tu.
POLOS: întreabă.
CHEREFON: Să întreb. Dacă ar fi ca Gorgias să cunoască arta fratelui său Herodikos, ce nume exact i-am pune? Nu ca acestuia?
