SOCRATE: întrebi ce fel de artă zic eu că este?
POLOS: Da.
SOCRATE: în credinţa mea, Polos, ca să-ţi spun tot adevărul, eu zic că nu-i deloc artă.
POLOS: Ce spui atunci că este?
c SOCRATE: Un lucru de felul aceluia pe care tu l-ai declarat artă în scrierea ta1, pe care am citit-o de curând.
POLOS: De ce lucru-i vorba?
SOCRATE: De experienţă.
POLOS: Experienţă îţi pare deci a fi retorica?
SOCRATE: Mie, da.
POLOS: Experienţă, în privinţa cărui lucru?
SOCRATE: în scopul de a produce o mulţumire, o plăcere oarecare.
POLOS: Dacă retorica este în stare să producă oamenilor mulţumiri, nu găseşti că-i lucru frumos?
1 Tratat de retorică, sau Tt'
260
GORGIAS
.
SOCRATE: Ce, Polos, nici n-ai aflat bine de la mine ce-i retorica şi ai şi ajuns la întrebarea a doua, aceea dacă nu cumva o găsesc chiar frumoasă?
POLOS: Dar nu mi-ai spus că-i zici experienţă?
SOCRATE: Fiindcă preţuieşti plăcerea, n-ai vrea să-mi faci şi mie una cât de mică?
POLOS: Ba da.
SOCRATE: întreabă-mă tu acum ce fel de artă găsesc eu că este pregătirea bucatelor.
POLOS: Să te-ntreb: Ce fel de artă este pregătirea bucatelor?
SOCRATE: Nu-i deloc artă, Polos.
POLOS: Atunci ce-i? Spune tu.
SOCRATE: Zic că-i o experienţă.
POLOS: Experienţă a cărui lucru? Spune tu.
SOCRATE: îţi spun: experienţa procurări unei mulţumiri, a unei e plăceri, Polos.
POLOS: Cum văd, retorica este una şi aceeaşi cu gătirea bucatelor!
SOCRATE: Ba deloc. Fiecare din ele este numai o parte din aceeaşi îndeletnicire.
POLOS: Cum îi zice îndeletniciri ?
SOCRATE: Mi-e teamă să spun un adevăr aşa de grosolan; preget să-mi rostesc părerea din cauza prezenţei lui Gorgias, nu cumva să creadă că-i batjocoresc meseria! întrucât mă priveşte, nu-s de altfel prea 463a dumirit dacă îndeletnicirea lui Gorgias este retorica. în adevăr, discuţia ce am avut împreună n-a fost prea lămuritoare despre ceea ce gândeşte dânsul în această privinţă. Dar ştiu ce numesc eu retorică; este numai o parte dintr-un lucru care nu-i deloc frumos.
GORGIAS: Ce lucru, Socrate? Spune, nu te sfi de mine.
Teoria lui Socrate despre linguşire
SOCRATE: Retorica este o îndeletnicire, Gorgias, după părerea mea. Lucrul ăsta n-are nimic de-a face cu arta. Ea cere un suflet bogat-în imaginaţie, cu îndrăzneală şi cu o înclinare naturală pentru relaţi le cu oameni . Iată, înţelesul general al acestui fel de îndeletniciri eu îl numesc linguşire. După
socotinţa mea, ea are mai multe părţi, dintre care una este pregătirea bucatelor. E adevărat că şi asta trece drept artă,
261
464a
PLATON
eu însă n-o socotesc aşa, ci numai ca o deprindere. După mine, retorica nu-i decât o altă parte a linguşiri , după care vin sulemenirea şi sofistica. Acestea-s cele patru părţi ale linguşiri cu patru subiecte deosebite. Dacă Polos vrea să se şi documenteze, n-are decâl să mă întrebe. In adevăr, el n-a dobândit până acum o convingere sigură asupra întrebări , cum zic eu, că retorica este o parte a linguşiri . A scăpat din vedere că nu i-am dat încă acest răspuns; de aceea, se vede, mă întreabă dacă
n-o găsesc cumva şi frumoasă. Ci eu nu-i spun de-o cred frumoasă sau urâtă, până ce nu-i arăt întâi ce este. N-ar fi nici metodic, Polos! Daca vrei deci să cunoşti părerea mea, trebuie să şti întâi ce fel de parte a linguşiri zic că este retorica.
