28 29

III

Deschizând gura, vânătorul vorbeşte şi-i spune tatălui său:

- "Tată, am văzut un om venit de prin locuri sălbatice; e cel mai puternic din ţară, e tăria însăşi,puterea sa e asemeni bolovanului ce cade din boltacerească.

Cutreieră fără-ncetare locurile sălbatice, neîncetat, laolaltă cu turme de fiare sălbatice, paşte iarbă, neîncetat îşi poartă paşii spre marginea adăpătoarei. Mi-a fost atât de teamă încât nam îndrăznit

samă apropii de el. A astupat gropile pe care le săpasem, a smuls plasele pe care le întinsesem, din pricina lui mi-au scăpat turmele şi fiarele sălbatice. Din pricina lui nu mai pot face nimic în pustiu!"

Deschizând gura, tatăl vorbeşte şi spune vânătorului:

- "Fiule, în Uruk sălăşluieşte Ghilgameş; nimeni nu-i mai tare ca el.Puterea sa e asemeni unui bolovan căzutdin bolta cerească.

Du-te să-l întâlneşti pe el, care este regele nostru. Vorbeşte-i despre puterea acestui om. El îţi va încredinţa o curtezană; ia-o cu tine în pustiu, şi ea îl va birui mai degrabă decât omul cel mai puternic. Când se va apropia, cu turma de fiare sălbatice,de adăpătoare,

30

curtezana să-şi lepede veşmintele, pentru a-şi dezvăluifarmecele:

îndată ce o va vedea, se va apropia de ea. Şi turma de fiare sălbatice, cu care a crescut în pustiu,de el se va înstrăina".

La povaţa părintelui său plecându-şi urechea, vânătorul se duse să-l întâlnească pe Ghilgameş.

0 pomi la drum şi se opri tocmai în Uruk.

1 se înfăţişă lui Ghilgameş şi-i spuse:

- "Am văzut un om venit de prin locuri sălbatice; e cel mai puternic din ţară, e tăria însăşi,puterea sa e asemeni bolovanului ce cadedin bolta cerească.

Cutreieră fără-ncetare locurile sălbatice, neîncetat, laolaltă cu turme de fiare sălbatice, paşte iarbă, neîncetat îşi poartă paşii spre marginea adăpătoarei. Mi-a fost atât de teamă, încât nam îndrăznit

samă apropii de el. A astupat gropile pe care le săpasem, a smuls plasele pe care le întinsesem, din pricina lui mi-au scăpat turmele şi fiarele sălbatice. Din pricina lui nu mai pot face nimic în pustiu!"

Ghilgameş îi spuse vânătorului:

- "Du-te, vânătorule, şi ia cu tine o curtezană,

o fiică a plăcerii. Când Enkidu îşi va aduce turma de fiare sălbaticela adăpătoare,

31

curtezana să-şi lepede veşmintele,ca să-şi dezvăluie farmecele: cum o va vedea, se va apropia de ea. Şi turma de fiare sălbatice, cu care a crescut în pustiu,de el se va înstrăina!"

Plecă vânătorul, luând-o cu el şi pe curtezană,fiică a plăcerii.

O porniră la drum, urmându-şi drept înainte calea, şi ajunseră a treia zi la locul hotărât. Vânătorul şi curtezana se aşezară acolo şi rămaseră, pe marginea adăpătoarei, o zi, două zile rămaseră. Sosi turma de fiare sălbatice şi începu să se adape:

IV

sosiră dobitoacele apelor, cu care-iplăcea să se aflelaolaltă;şi el, Enkidu, cel născut pe tărâmuri sălbatice: iată că paşte iarbă, laolaltă cu gazelele, cu turma de fiare sălbatice se îmbulzeşte la adăpătoare, şi inima-i dă ghes să stea printre dobitoacele apelor. Fiica plăcerii îl vede, fiară cu chip de om, bărbat vânjos şi crunt, care trăieşte în inima pustiului. - "Iată-l, fiică a plăcerii, dezvăluie-ţi sânii, despoaie-te, farmecele să-ţi stăpânească. Nu te sfii, soarbe-i răsuflarea; îndată ce te va vedea, se va apropia de tine;

leapădă-ţi veşmintele, ca trupu-i să te-acopere, şi arată-i fiarei cu chip de om ce-nseamnă femeia. Turma lui de dobitoace, cu care a crescut în pustiu,de el se va înstrăina.

Căci pe tine te va învălui în mângâieri dorinţa lui." Fiica plăcerii îşi dezvălui sânii, se despuie, farmecele să-i stăpânească; fără sfială îi sorbi răsuflarea, îşi lepădă veşmintele şi trupul lui o acoperi, îi arătă astfel fiarei cu chip de om ce-nseamnă femeia, şi dorinţa lui o învălui în mângâieri. Şase zile şi şapte nopţi o stăpâni Enkidu pe fiica plăcerii. Când în sfârşit se satură de plăcerea pe care i-o smulgea, vru să se ducă la turma sa de fiare sălbatice. Dar, văzându-lpe Enkidu, gazelele o iau la fugă, fiarele sălbatice se feresc de apropierea lui. Enkidu vru să sară, dar trupul îi era vlăguit, genunchii îi erau înţepeniţi, în timp ce turma sa de fiaresălbatice se îndepărta.

Enkidu se simte împuţinat, mersul nu-i mai ca altădată, în schimb mintea i s-a deşteptat, întorcându-se, se aşază la picioarele curtezanei; îi priveşte chipul şi se minunează de el, şi ia aminte la spusele ei.

Curtezana îi spune lui Enkidu:

- "Eşti frumos, Enkidu; te-ai făcut ca un zeu.

De ce rătăceşti cu fiarele prin pustiu?Vino, vino să te duc în Urukul-cel-împrejmuit,la templul cel sfânt, lăcaşul lui Anu şi-al lui Iştar,

3233

acolo unde este Ghilgameş, cel atotputernic,şi care, asemeni unui taur, întrece în tărie pe toţi oamenii!"Ea îi vorbea, şi el îi sorbea cuvintele;dându-şi seama, în sfârşit, de propria-i fiinţă,simţea nevoia unui prieten. Enkidu îi spuse curtezanei:- "Vino, fiică a plăcerii, du-măla templul sfânt şi luminos,la lăcaşul lui Anu şi-al lui Iştar, acolo unde este Ghilgameş, cel atotputernic, şi care, asemeni unui taur, întrece în tărie pe toţi oamenii, dar eu îl voi înfrunta.

Umbla-voiprin Urukşi voi striga:

"Eu sunt cel mai puternic!"

De îndată ce voi ajunge acolo, ursita o voi schimba: Acel care s-a născut în pustiu eputernic,el stăpâneşte tăria." Curtezana îi spuse lui Enkidu: - "Vino, să plecăm! Sate vadă la faţă! Ţi-l voi arăta pe Ghilgameş, căci ştiu unde să-l găsesc. Vino, deci, Enkidu, în Urukul-celîmprejmuit, unde oamenii poartă mândre cingători, unde fiecare zi este o zi de sărbătoare; unde măscăricii şi cântăreţii împart desfătări; şi fiicele plăcerii au trupuri minunate, strălucind de farmecele iubirii, şi-s învăluite înparfumuri,

34de-i ademenesc noaptea pe nobili din culcuşurile lor!O, Enkidu, ţu care vrei să te bucuri de viaţă,ţi-l voi arăta pe Ghilgameş, întruchipare a bucurieisau a durerii;priveşte-l, uită-te cu luare-aminte la chipul lui: străluceşte de vigoare şi de tinereţe, e tot numai bărbăţie; tot trupul îi e cuprins de înflăcărare. Are mai multă tărie ca tine; nici zi, nici noapte nu se odihneşte. O, Enkidu, potoleşte-ţi furia. Ghilgameş e îndrăgit de zeul Şamaş, . dăruit cu îndemânare de\Anu, Enlil şi Ea {' Mai înainte ca tu să fi venit de pe sălbatice meleaguri, i s-au arătat lui Ghilgameş, în Uruk,vise care i-au vorbit de tine".

Ridicându-se din pat, Ghilgameş îşi povesteşte visulşi-i vorbeşte de el mamei sale:

- "Mamă, în noaptea asta am avut un vis:

se făcea că erau stele pe cer;ca un bolovan, din bolta cerească, ceva a căzut lângă mine.Am vrut să-l ridic, era mai puternic decât mine;Am vrut să-l răstorn, n-am putut să-l clintesc din loc.

Tot Urukul era lângă el,toată ţara se strânsese înjuru-i,mulţimea se îngrămădea,

oamenii se înghesuiau

|1 i Cei trei mari zei ai panteonului sumerian: Anu, zeul suprem al cerului; Enlil, zeul pământului şi al văzduhului; Ea, zeul apelor şi al înţelepciunii.

35şi, ca nişte copii, bărbaţii îl sărutau.

Eu, cape o nevastă, cu mângâieri l-am acoperit,apoi l-am aşezat la picioarele tale,ca să-lfaci deopotrivă cu mine."

Mama lui Ghilgameş, înţeleaptă şi atotştiutoare,

îi spune stăpânului său,

Ninsun, înţeleaptă şi atotştiutoare, îi spune lui Ghilgameş: - "Stelele cerului sunt tovarăşii tăi.Ceea ce a picat lângă tine, ca un bolovan căzut de pe boltă, care, când ai vrut să-l ridici, era mai puternic decât tine, când ai vrut să-l răstorni, n-ai putut să-l clinteşti din loc, pe care l-ai aşezat la picioarele mele ca să-l fac deopotrivă cu tine, şi ca pe o nevastă cu mângâieri îl acopereai,