Droidul de luptă OOM-9 făcu un pas înainte, înclinând uşor botul metalic îngust, în semn de răspuns.

— Ocupă-te de ei! Ordonă viceregele.

OOM-9 făcu semn unuia dintre sergenţi să preia comanda, poruncind cu voce metalică transportarea prizonierilor în Lagărul 4. Droizii de luptă îi escortară pe regină, cameriste, guvernatorul Bibble, căpitanul Panaka şi gărzile nabooene afară din sală.

Gunray îi urmări cu ochii înguşti roşiatic-portocalii, apoi se răsuci spre Haako. Un profund sentiment de satisfacţie îl cuprinse – totul mergea exact cum plănuiseră.

* * *

Sergentul şi o duzină de droizi de luptă îi escortară pe prizonieri prin coridoarele de piatră lustruită ale palatului, apoi ieşiră pe treptele late ce coborau printre statuete şi contraforturi spre piaţa largă, în care se aflau tancuri şi droizi de luptă ai Federaţiei. Nici un nabooean nu se zărea prin preajmă. Tancurile erau vehicule butucănoase, cu tunul principal instalat într-o turelă situată deasupra şi în spatele cabinei, şi cu blastere mai mici pe flancuri. Semănau cu nişte rădaşte gigantice care păzeau perimetrul pieţei.

Dincolo de piaţă, clădirile Theedului se revărsau spre orizont ca o vastă întindere de ziduri înalte din piatră, domuri poleite, turnuri ascuţite şi arcade sculptate. Lumina soarelui scălda edificiile lucitoare, a căror arhitectură echilibra estetic verdele luxuriant al planetei. Vuietul cascadelor şi murmurul fântânilor arteziene alcătuiau un fundal îndepărtat şi discret pentru liniştea stranie creată de absenţa populaţiei.

Prizonierii traversară piaţa, pe lângă maşinile de război ale Federaţiei Comerciale. Nimeni nu scotea un cuvânt. Până şi guvernatorul Bibble amuţise, cu barba căruntă aplecată parcă sub povara gândurilor sumbre. Părăsiră piaţa şi intrară pe o stradă largă ce ducea spre suburbiile oraşului şi nou construitele lagăre de detenţie ale Federaţiei. Deasupra zumzăiau PAM-uri, ale căror umbre se proiectau pe pereţii clădirilor, cu suprafeţele metalice reflectând lumina soarelui, în timp ce zburau în zigzag.

Tocmai cotiseră pe o străduţă liniştită, când sergentul care-i conducea se opri brusc.

În calea lor stăteau doi bărbaţi. Amândoi erau îmbrăcaţi cu mantii largi peste tunicile cu cingători; cel mai înalt avea părul lung, iar celălalt îl purta scurt şi cu codiţă. Braţele le atârnau relaxate pe lângă corp, totuşi nu lăsau impresia unor indivizi inofensivi.

Timp de o clipă, cele două grupuri se scrutară în linişte. Apoi faţa îngustă a unui gungan se iţi, cu ochii holbaţi şi îngroziţi, din spatele celor doi bărbaţi.

Qui-Gon făcu un pas înainte.

— Regina Amidala de Naboo? O întrebă pe tânăra cu acoperământul din pene pentru cap.

Regina şovăi.

— Cine sunteţi?

— Ambasadorii Cancelarului Suprem, se înclină uşor maestrul Jedi. Vă solicităm o audienţă, înălţimea Voastră.

Droidul sergent păru deodată că-şi aduce aminte cine era şi ce avea de făcut. Făcu un gest către soldaţii săi.

— Daţi i la o parte!

Patru droizi de luptă încercară să se conformeze ordinului. De abia îşi ridicaseră armele în poziţie de tragere, când cei doi Jedi îşi activară săbiile şi-i tăiară în bucăţi. Droizii sfărâmaţi se prăbuşiră la pământ, iar Jedi atacară fulgerător pentru a-i distruge şi pe ceilalţi. Fulgerele laserelor fură blocate, armele zburară în toate părţile şi droizii rămaşi fură transformaţi în bucăţi informe de metal.

Sergentul se întoarse ca să fugă, dar Qui-Gon ridică mâna, concentrând asupra lui puterea Forţei. În câteva secunde, droidul zăcea inert şi distrus.

Soldaţii nabooeni recuperară în grabă armele de pe jos. Jedi dezactivară săbiile de lumină şi-i conduseră pe toţi la adăpostul unei alei înguste între două clădiri. Jar Jar Binks îi urmă, murmurând mirat de eficienţa rapidă cu care Jedi se descotorosiseră de inamici.

Qui-Gon se apropie de regină.

— Înălţimea Voastră, mă numesc Qui-Gon Jinn, iar acesta este tovarăşul meu, Obi-Wan Kenobi. Suntem cavaleri Jedi şi ambasadori ai Cancelarului Suprem.

— Negocierile voastre se pare că au eşuat, ambasadorule, pufni Bibble.

— Negocierile nici măcar nu au avut loc, replică QuiGon păstrându-şi privirea aţintită asupra reginei pe al cărei chip fardat nu se putea descifra nimic. Înălţimea Voastră, continuă el, trebuie să luăm legătura cu Republica.

— Imposibil, interveni căpitanul Panaka. Ne-au tăiat toate comunicaţiile.

Undeva în apropiere se auzi sirena unei alarme, urmată de sunetul unor paşi alergând. Qui-Gon aruncă o privire spre strada pe care zăceau droizii distruşi.

— Aveţi mijloace de transport?

Panaka încuviinţă din cap, înţelegându-i rapid intenţiile.

— În hangarul principal. Pe aici!

Conduse grupul micuţ până la capătul aleii, după care străbătură mai multe pasaje şi străzi lăturalnice, fără să întâlnească pe nimeni.

Se mişcau rapid şi silenţios, în timp ce urletele alarmelor şi bâzâiturile PAM-urilor sporeau în intensitate.

Spre meritul lor, nabooenii nu se opuseseră conducerii lui Qui-Gon şi nici nu-i puseseră apariţia sub semnul întrebării. Panaka şi oamenii lui fiind din nou înarmaţi, regina de Naboo şi companionii ei se simţeau iarăşi stăpâni pe propriul lor destin şi păreau gata să-şi asume toate riscurile, alături de cei care-i salvaseră.

Nu le trebui mult să ajungă la destinaţie. Mai multe clădiri conectate dominau capătul unei străzi largi; fiecare era încununată de o cupolă, iar accesul în structurile centrale se făcea prin intrări boltite şi anexe exterioare joase. Droizi de luptă staţionau pretutindeni, cu armele pregătite, dar căpitanul Panaka găsi o intrare nepăzită în apropierea unui pasaj îngust, între două clădiri aproape lipite.

Când ajunse la o uşă laterală a hangarului principal, Panaka opri grupul. Privi rapid peste umăr, pentru a se asigura că nu fuseseră urmăriţi, apoi descuie uşa şi o întredeschise. Cu Qui-Gon aflat imediat în spatele său,

privi precaut înăuntru. Câteva nave nabooene se găseau grupate în centrul hangarului: transportoare lucioase, cu boturile îndreptate spre deschiderea largă din peretele îndepărtat. Răspândiţi pe toată suprafaţa hangarului, droizi de luptă păzeau fiecare transportor în parte, atenţi la orice mişcare.

Panaka indică o navă lungă şi joasă, aflată în partea opusă a hangarului, cu aripi curbate mult spre înapoi şi motoare Headon-5 puternice.

— Transportorul regal, şopti către maestrul Jedi.

Qui-Gon încuviinţă din cap. Era un 327 nubian, tip J.

în depărtare, alarmele îşi continuau bocetul monoton.

— Este perfect, spuse el.

— Cam mulţi droizi de luptă, comentă Panaka examinând interiorul hangarului.

Qui-Gon se retrase de la uşă.

— Asta nu va fi o problemă. Se întoarse către regină:

înălţimea Voastră, dată fiind situaţia, vă sugerez să ne însoţiţi pe Coruscant.

Tânăra clătină din cap şi penele acoperământului de cap foşniră încet. Chipul fardat cu alb era calm, iar căutătura hotărâtă.

— Îţi mulţumesc, ambasadorule, dar locul meu este aici, alături de poporul meu.

— Nu cred, replică Qui-Gon susţinându-i privirea. Federaţia Comercială are alte planuri. Dacă rămâneţi, vă vor ucide.

Bibble îi ţinu partea reginei:

— Nu vor îndrăzni!