Go to page:

Text Size:

^—^{Mai bine n-a}^ţ^{i fi auzit! rosti Paulina cu n}^ă^duf.

^—^{Nu în}^ţ^{eleg! se pref}^ă^{cu Cernica nedumerit. Dac}^ă^nu^ţ^{i-a pl}^ă^{cut, de ce l-ai primit în gazd}^ă^?

^—^{Cine a zis c}^ă^{nu mi-a pl}^ă^{cut? se r}^ă^{sti Paulina la noul chiria}^ş^{. Ba mi-a pl}^ă^{cut chiar foarte mult.}^{.. fiindc}^ă^{s-a oprit tot a}^ş^{a, ca}^ş^{i dumneata, în fa}^ţ^{a mea, ast}^ă^-prim^ă^var^ă^{, la debarcader.}^Ş^{i m-a întrebat dac}^ă^{n-am o camer}^ă^liber^ă^{... Eu i-am zis c}^ă^{am... Am fost chiar bucuroas}^ă^v^ă^{zând c}^ă^{vrea s}^ă^vin^ă^{la mine... M-am bucurat}^ş^{i pentru domni}^ş^{oara ingi}^ner^ă^{, c}^ă^{-i aduceam un vecin mai de Doamne-ajut}^ă^{. Dar ce s}^ă^-^ţ^{i mai spun? Uite-a}^ş^{a se în}^ş^eal^ă^omul.

^—^{Unde-i acum?}

^—^{La dracu’! În pustiu! Pe-o insul}^ă^...^Ş^{i-a f}^ă^{cut acolo un bârlog, dar tot mai d}^ă^{târcoale prin sat, ca lupul.}

^—^Ş^{i ce caut}^ă^?

^—^{Fete, lua-l-ar Agh}^iu^ţă^!

^{Din camera învecinat}^ă^{se auzi în aceea}^ş^{i clip}^ă^che^{marea Danei;}

^—^Paulina!

^—^{Vin îndat}^ă^{! îi r}^ă^{spunse gazda nemul}^ţ^umit^ă^{. Se dest}^ă^{inui apoi în}^ş^oapt^ă^{lui Cernica: M}^ă^cheam^ă^{ca s}^ă^m^ă^mu^ş^truluiasc^ă^!

^—^Ţ^{i-i team}^ă^?

^—^{Da’ de unde!}

^Dup^ă^{plecarea Paulinei, Ce}^{rnica stinse lumina}^ş^{i se strecur}^ă^{în a}^ş^{ternutul r}^ă^{coros. Ciuli urechile, dar nu mai auzi nimic. Cele dou}^ă^{femei discutau cu u}^ş^ile^ş^{i ferestrele închise.}

^{CAPITOLUL VI}

^{Medeanul din centrul satului aduna, pe înserate, aproape toat}^ă^{suflarea a}^ş^ez^ă^{rii p}^esc^ă^re^ş^{ti. B}^ă^{trânii, sc}^ă^pa^ţ^{i de ar}^şⁱ^ţ^{a zilei toride, se strângeau la taifas, a}^ş^{ezându-se pe b}^ă^{ncile rudimentare ori pe sc}^ă^una^ş^{ele aduse din case. Dep}^ă^{nau întâmpl}^ă^{ri de mult uitate, dar nu sc}^ă^{pau din vedere nici evenimentele cotidiene ale satului. Urm}^ă^reau^{cu ochi critici femeile care intrau sau ie}^ş^{eau din noul magazin universal ori î}^ş^{i purtau privirile dup}^ă^{perechile de tineri. Un grup mai mare, în mijlocul c}^ă^{ruia se distingea silueta feminin}^ă^{a Danei Voicil}^ă^{, se ivi curând în medean. B}^ă^{trânii se ridicar}^ă^ş^{i salutar}^ă^{cu respectul cuvenit pe tân}^ă^ra^ş^ef^ă^{a sec}^ţ^{iei piscicole. Firesc. Dana Voicil}^ă^{era personajul cel mai însemnat al locului. Mai impor}^{tant decât primarul, medicul, directorul}^ş^{colii ori preotul. În mâinile ei se aflau punea}^ş^{i cu}^ţ^{itul, adic}^ă^econo^{mia comunei.}

^P^ăş^{ind sprinten}^ă^{, f}^ă^r^ă^sfial^ă^{, prin mul}^ţ^{ime, ingineri}^ţ^{a r}^ă^{spundea binevoitoare la saluturi, aruncând}^ş^{i câte un zâmbet prietenesc. Iar când trecu prin fa}^ţ^{a gr}^ă^{dinii de var}^ă^{a Bufetului, î}^ş^{i plimb}^ă^privirea^ş^{i peste capetele consumatorilor. La}^{o mas}^ă^{îi descoperi pe noul ei vecin de camer}^ă^{. Anghel Cernica se „cin}^{stea” cu Gheorghe, so}^ţ^{ul Paulinei.}

^{„M-ar fi mirat s}^ă^{nu-i g}^ă^{sesc împreun}^ă^{”, î}^ş^{i zise ingineri}^ţ^a.

^{Cum o z}^ă^{ri, Cernica înclin}^ă^u^ş^{or capul, în chip de salut. Dana îi flutur}^ă^{un zâmbet fuga}^r^ş^{i se îndrept}^ă^{cu pa}^ş^{i siguri spre cas}^ă^.

^{Din fundul cur}^ţ^{ii r}^ă^zb^ă^teau^ţ^{ipetele celor patru copii, urmate de interven}^ţ^{iile aspre ale Paulinei.}

^—^Astâmp^ă^r^ă^{-te, Sia! Vasilic}^ă^{! Acu’ vin la tine}^ş^i-^ţ^{i ar}^ă^{t eu!}

^{Dana î}^ş^{i sprijini coatele de porti}^ţă^{, urm}^ă^{rind cu}^v^ă^dit^ă^{încântare hârjoana celor patru}^ş^{trengari. Cum o z}^ă^{ri pe ingineri}^ţă^{, Paulina î}^ş^{i l}^ă^s^ă^balt^ă^{treburile, zorit}^ă^s^ă^împ^ă^rt^ăş^easc^ă^chiria^ş^{ei sale ultimele nout}^ăţ^{i. Subiectul de predilec}^ţ^{ie era, bineîn}^ţ^{eles, Anghel.}

^—^Uite-a^ş^{a un b}^ă^rbat^ţ^{i-ar trebui, o s}^f^ă^{tui Paulina pe ingineri}^ţă^{. Om serios, a}^ş^{ezat, cu situa}^ţ^{ie, f}^ă^r^ă^în^curc^ă^turi.

^—^{Crezi? se ar}^ă^t^ă^{Dana neîncrez}^ă^toare.

^—^{Mi-a spus chiar el, sus}^ţ^{inu gazda.}

^—^Dac^ă^{-i un om atât de bun, de ce-a r}^ă^{mas pân}^ă^{acum nec}^ă^s^ă^{torit? întreb}^ă^ingineri^ţ^{a la fel de b}^ă^nuit^oare.

^—^Nu^ş^{i-a g}^ă^{sit perechea, conchise Paulina sec.}

^—^{Baliverne! f}^ă^{cu Dana. Nu mai am încredere în b}^ă^rba^ţ^{i! Mi-i sil}^ă^{de to}^ţ^i!

^—^{O s}^ă^-^ţ^{i treac}^ă^{, o încuraj}^ă^Paulina.

^—^Ş^{i ce}^ţ^{i-a mai spus? se ar}^ă^t^ă^ingineri^ţ^{a brusc interesat}^ă^{. Cât a zis c}^ă^st^ă^aici?

^—^Cât^{îi place... Omul e în concediu.}

^—^{Da’ de unde! îi replic}^ă^{Dana prompt. E în de}^lega^ţ^{ie. Mi-a spus primarul.}

^—^{N-are decât! f}^ă^{cu Paulina nep}^ă^s^ă^{toare. Dac}^ă^pl^ă^te^ş^te^ş^{i-i om de treab}^ă^{, poate s}^ă^{se afle}^ş^{i-n zece delega}^ţ^ii.

^—^A^ş^{vrea totu}^ş^{i s}^ă^ş^{tiu de ce-a ve}^nit,^ş^{i mai ales pentru cine a venit?}

^—^{Te temi de ceva? o iscodi Paulina.}

^—^S^ă^m^ă^{tem?! se ar}^ă^t^ă^{Dana mirat}^ă^{de întrebare.}

^—^{Atunci de ce te intereseaz}^ă^{atâta venirea lui aici?}

^—^{Din simpl}^ă^{curiozitate femeiasc}^ă^{, îi replic}^ă^{Dana sec, desprinzându-se tot î}^{n clipa aceea de lâng}^ă^porti^ţă^.

^{În camera ei, ingineri}^ţ^{a î}^ş^{i r}^ă^{cori fa}^ţ^{a ars}^ă^{de soare}^ş^{i de vânt cu ap}^ă^proasp^ă^t^ă^{, de fântân}^ă^.^Ş^{i-n timp ce-}^ş^{i tampona fruntea}^ş^{i obrajii cu un prosop plu}^ş^{at, auzi prin fereastra deschis}^ă^scrâ^ş^{netul unor pa}^ş^{i pe nisip. Dana}^b^ă^{nui c}^ă^{era Anghel Cernica. Nu se-în}^ş^{ela. Îi auzi curând glasul pl}^ă^{cut, ademenitor, cu care chema copiii. Le adusese bomboane}^ş^{i batoane de ciocolat}^ă^{. Paulina protesta cu glas ridicat, dar... for}^{mal. Dana se gr}^ă^{bi atunci s}^ă^{îmbrace o rochie pe care o s}^{ocotea mai frumoas}^ă^{. Se cercet}^ă^{apoi în oglind}^ă^{. Rochia era prea scurt}^ă^{. Dar n-avea alta mai la mod}^ă^{. Campania de pescuit o împiedicase s}^ă^treac^ă^{pe la croitoreas}^ă^.

^{„Va trebui totu}^ş^{i s}^ă^{-mi fac o rochie nou}^ă^{”, ho}^t^ă^{rî ea.}

^Verific^ă^{apoi ciorapii. Linia supl}^ă^{, fin}^ă^{, a picioru}^{lui, îi pl}^ă^cu.^Ş^{tia c}^ă^{are poate cele mai frumoase picioare din Delt}^ă^{. La Sulina, ca}^ş^{i la Tulcea, i se spunea „ingineri}^ţ^{a cu picioare frumoase”.}