73. Text: Rnam-par Snang-mzad «nam-par nang-zad», (ser. Vairochana), Dhyani Buddha din centru, Vairochana,
adică literal, „în forme redate vizibil". Este Numenalul manifestând Fenomenalul. Roata pe care o ţine simbolizează
puterea supremă. Titlul de Bhagavăn (atribuit multor zeităţi ce vor urma) înseamnă „posesor al domeniului" (sau al celor şase puteri), „victoriosul", ceea ce-1 califică astfel ca pe un Buddha: „Cel ce a cucerit puterea asupra existenţei lumeşti sau a existenţei sangsarice". în calitate de Dhyani Buddha central, Vairochana reprezintă cea mai înaltă Cale a şcolii esoterice.
Ca un soare central înconjurat de patru Dhyani Buddha ai celor patru puncte cardinale, care vor apărea în zilele următoare, el simbolizează Adevărul Unic, împrejmuit de patru constituanţi sau elemente. Personificând obârşia întregii vieţi organice, toate lucrurile vizibile şi invizibile îşi găsesc în el săvârşirea şi absorbţia.
Referinţă la zeităţile din Bardo Thodol, „The Buddhism of Tibet or Lamaism" de Waddell şî „The Gods of Northern Buddhism" de A. Getty.
74. Text: Nam-mkh-ah-dvyings-kyi-dvang-phyung «nam-kha-ing-kya-wang-chug-ma», (ser. Akăsa Dhatu Ishvari).
Mama e principiul feminin al universului, iar Tatăl e sămânţa a tot ce există.
75. In copia tipărită: agregatul conştiinţei (Rnam-par-Shes-pahi) -«nam-par-she-pay»-, ser. Vijnăna, în starea sa primordială.
157
de lumină albastră. Insă în manuscris, agregatul de conştiinţă luceşte ca o lumină albă, a lui Vajra-Sattva din ziua a doua.
76. Aici, ca în pasajele următoare, zeitatea personifică în ea principiul feminin şî masculin al naturii, ceea ce e caracterizat în manuscris prin culori simbolice apropiate în miniatură reprezentând Tatăl şi Mama uniţi. Uniunea divină.
77. Text: De-bzhing-shegs-pa «de-shing-sheg-pa»: „Cel ce a plecat e acelaşi drum". Buddha (ser. Tathagata).
78. Text: Hphrang «htang»: loc strâmt, ambuscadă.
79. Vezi „The Craft to Know Well to Die": „Trebuie chemaţi îngerii sfinţi spunând: „Spirite cereşti, îngeri glorioşi, rogu-vă
să fiţi aici şi să asistaţi la plecarea mea şi să mă eliberaţi de duşmanii mei şi să voiţi a mă primi printre voi. Şi tu înger ghid, pe «are Stăpânul nostru mi 1-a adus păzitor, eu te rog, ajută-mă şi susţine-mă".
80. Text: Stug-po-bkod-pahi zhing-khams «tug-po-kod-pai-shing-kham»: Unde toţi germenii forţelor universale şi toate lucrurile sunt reunite în formaţii dense. Tibetanii îl numesc de asemenea „regatul unde nu există cădere", starea care conduce la Nirvana. Este regatul Buddha-ilor.
81. Text: Rdorje-sems-dpah-Mi-bskyod-pa «dorje-sems-pa-mi-kyod-pa» (ser. Vajra-Sattva Akshobhya). Calmul sau Imuabilul. Dhyani Buddha din est apare aici ca reflexul său activ şi împodobit în Sambogha-Kăya, Vajra-Sattva (spiritul divin esoîeric sau sprijinul neclintit) e de asemenea un reflex a lui Akshobhya, ambele sunt divinităţi importante ale şcolii esoterice.
82. Dorje e sceptrul lamaic, simbol al trăsnetului lui Indra (Jupiter).
83. Există o eroare în textul tipărit care poartă: Sang-rgyas-spy-ang-ma «sang yay-chan-ma»: „Cea care are ochiul lui Buddha" care, în manuscris, îl însoţeşte pe Ratna-Sambhava în ziua a treia. Mamaki e una -dintre cele 108 nume ale Dolmei, zeiţa naţională a Tibetului (ser. Tărâ); în Dharma-Samgraha se citează patru zeităţi numite: Rochani, Mămaki, Pandura şi Tară,
84. Text: Sha-snyig-po «sayi-nying-po», (ser. Kshiti-yarbha): Matricea pământului.
85. Text: Byams-pa »cham-pa«. (ser. Maitreya): „Amor", Buddha care va veni să reformeze omenirea prin forţa amorului divin.
86. Text: Lasema şî Pushpema, forme sanscrite alterate introduse în manuscris'în tibetană: Sgeg-mo-ma, ser. Lăsya:
„Frumoasa sau Cocheta" e reprezentată ţinând o oglindă şi personificând Frumuseţea. Me-tong-ma (ser. Pushpa): cea care ţine flori" personifică Fioraţia.
87. Rnampar-shes-pahi-phung-po «nampa-she-pay-phung-po»: Agregatul principiului conştient, „Cunoscătorul", spiritul în funcţia sa de cunoaştere. In textul tipărit, acesta e înlocuit prin «Gzugs-Kyi-ng-po», agregatul corpului.
88. Vezi nota 76.
89. Razele graţiei divine formează un cârlig pentru apucarea mortului şi ridicarea lui deasupra pericolelor din Bardo. Uneori 158
se crede că fiecare rază se termină cu un cârlig sau o m^nă, la fel ca razele emanate de regele solar Ra, coborând sub forma înţelegerii deasupra fidelilor, aşa cum e reprezentat în templele egiptene. Creştinii exprimă această idee prin „Mâna lui Dumnezeu care mântuieşte".
90. Probabil e vorba de faptul că mortul, capabil să-j vadă pe ai lui pe pământ, se înfurie dacă îi vede disputându-şi bunurile sale sau dacă Lama care dirijează funeraliile e av^r sau interesat. Apărarea împotriva mâniei e esenţialmente yogică. Yoginii tuturor religiilor cunosc faptul că mânia împiedică tot progresul spiritual. A se compara cu învăţăturile Egiptului Antic în ceea ce priveşte pericolele colerei: învăţăturile lui Ptah-hotep.
91. Text: Rinchen-hbyung^-tdan «rinchen-jung-dan», (ser. Ratna-Sambhava): „Născut din Giuvaer" — e cel care înfrumuseţează şi din care provine tot ce e preţios. Una dintre personificările atribuite lui Buddha".
92. Text: Sangs-rgyas-spyan-ma «Sang-yay-chan-ma»: „Cea care are ochiul lui Buddha".
93. Text: Nam-mkhahi-snyig-po «nam-khay-nying-po», (ser. Akăsha-Garbha): „Matricea Cerului".
94. Text: Kuntu-byzang-po «kuntu-zang-po» (ser. Samanta-Bhadra): acesta nu e Adi-Buddha Samanta Bhadra, ci fiul spiritual al lui Dhyani Buddha Vairochana.
; 95. Text: Mahlaima: „Cea care poartă şiragul de mătănii" şi Dhupema: „Cea care poartă tămâie". Aceste nume. sunt forme alterate, hibride, din sanscrită şi tibetană; în ser. Mala şi Dhuna corespund tibetanelor: Hphreng-ba-ma- «phreng-ba-ma» şî Bdug-spos-ma «dug-po-ma». Aceste două zeiţe sunt galbene, ca şi culoarea pământului.
96. Text: Snang-va-mtah-yas «nang-wa-tha-yay»: „Lumina fără obstacole". Ca personificare a unuia dintre atributele lui Buddha sau a uneia dintre înţelepciunile lui (pentru că el le are pe toate), Amitabha reprezintă viaţa eternă.
97. Text: Gos-dkar-mo «go-kar-mo»: „Cea care e îmbrăcată în alb".
98. Text: Spyan-ras-gzigs «cen-ra-zi», (ser. Avolakitesh-vara): „Cel ce priveşte în jos", personificarea mizericordiei şi a
compasiunii. Dalai-Lâma-ii sunt consideraţi ca încarnări ale lui. Tatăl său spiritual pe care-1 însoţeşte: „Amitabha" e încarnat în Tashi-Lăma. Chenrazi, „marele milos", e adesea reprezentat cu unsprezece capete şi mii de braţe, fiecare cu câte un ochi în podul palmei, indicând atenţia sa veşnic trează pentru a-i apăra pe cei disperaţi şi pentru a-i uşura pe suferinzi. în China, Avolakitesh-vara se transformă în Zeiţă a Milei: Kwanying, figurată printr-o zeiţă purtând un copil în braţe.
' 99. Text: Hgham-dpal «jam-pal», ser. Mawjushri): „Al dulcei Glorii"; e zeul înţelepciunii mistice, Apollo al buddhiştilor; cel mai adesea e reprezentat ţinând o sabie de lumină în mâna dreaptă, iar în stânga cartea Prajna Paramita deasupra unui lotus.
159
100. Text: Ghir-dhi-ma şi Aloke, alterare a sanscriţilor Gita şi Aloka, „cântul" şi „lumina", primul ţinând o liră şi al doilea
