— Mă bucur că ai prins ideea. Şi mai ştiu că, atunci când ţinta e un coleg de încredere precum Berntsen, nu mai poate fi vorba de o investigaţie imparţială, ci de o vendetă personală gestionată de un fost poliţist amărât şi beţiv. Iar, ca şef al instituţiei, este de datoria mea să

protejez reputaţia întregii forţe de poliţie. Ştii ce voi răspunde când voi fi întrebat de ce am ascuns cazul rusului care s-a trezit cu un tirbuşon înfipt în carotidă în barul Come As You Are, nu? Voi răspunde că trebuie să

 354 

prioritizăm investigaţiile, că acel caz nu este nici pe departe clasat, doar că

nu reprezintă o prioritate în acest moment. Şi chiar dacă toată lumea care are legătură în vreun fel sau altul cu poliţiştii cunoaşte zvonurile despre cel responsabil de acea crimă, eu voi pretinde că nu le-am auzit. Deoarece eu sunt şeful poliţiei.

— Asta e o ameninţare, Bellman?

— Am nevoie să ameninţ un profesor de la PHS? Să ai o seară bună, Harry.

Harry îl urmări pe Bellman coborând treptele către gardul despărţitor şi încheindu-şi haina pe drum. Ştia că ar fi trebuit să-şi ţină gura. Avea în mânecă o carte pe care hotărâse să o joace când ar fi avut nevoie de ea.

Numai că acum, că i se spusese clar să-şi facă bagajele, nu mai avea nimic de pierdut. Era totul sau nimic. Aşteptă până ce Bellman îşi trecu un picior peste gard.

— L-ai întâlnit vreodată pe René Kalsnes, Bellman?

Bellman încremeni cu piciorul în aer. Katrine efectuase o verificare încrucişată a lui Bellman şi a lui Kalsnes, fără a da peste ceva. Iar ea era în stare să găsească lucruri precum o simplă notă de plată la restaurant plătită nemţeşte, bilete de cinema achiziţionate online, tichete de locuri învecinate în vreun avion sau vreun tren. Bellman încremenise. Rămăsese cu câte un picior de fiecare parte a gardului.

— De unde întrebarea asta stupidă, Harry?

Harry trase din ţigară.

— Era un fapt bine cunoscut că René Kalsnes îşi vindea trupul bărbaţilor de câte ori apărea ocazia. Iar tu te-ai uitat la filme porno cu gay, online.

Bellman nu se mişcase; în mod clar îi atrăsese atenţia. Harry nu-i zărea expresia feţei în întuneric, ci vedea doar peticele de piele albă de pe faţă

lucind asemenea ecranului de la ceas.

— Kalsnes era cunoscut ca un cinic lacom fără nicio urmă de moralitate în el, continuă Harry, uitându-se la licărul roşu al capătului ţigării. Să ne imaginăm un bărbat căsătorit, cu o poziţie socială importantă, care e şantajat de cineva precum René. Poate că avea nişte poze cu ei doi făcând sex. Asta sună a motiv de crimă, nu? Însă poate că René a vorbit cu alţii despre bărbatul căsătorit şi ulterior cineva poate că a ieşit în faţă şi a dezvăluit că a existat un motiv real pentru acele vorbe. Aşa că bărbatul

 355 

căsătorit a pus pe cineva să comită crima. Cineva pe care el îl cunoaşte foarte bine, cineva pe care îl ţine cumva legat de el, cineva în care are încredere. Crima este comisă în vreme ce bărbatul căsătorit are un alibi perfect, cum ar fi o cină cu alţi oameni în Paris, de exemplu. Dar după

aceea, relaţia dintre cei doi prieteni din copilărie se răceşte. Asasinul este suspendat de la lucru, iar bărbatul căsătorit refuză să cureţe în urma lui deşi, în calitate de şef, ar putea să facă asta. Aşa că asasinul ia un glonţ

folosit din arma bărbatului căsătorit şi îl pune în cutia cu probe a cazului.

Fie din pură răzbunare, fie ca să-l preseze pe bărbatul căsătorit să-i dea înapoi slujba. Vezi tu, pentru cineva care nu cunoaşte arta arderii dovezilor, nu e chiar aşa de uşor să facă să dispară din nou glonţul.

Apropo, ştiai că Truls Berntsen şi-a raportat dispărut pistolul de serviciu la un an după ce Kalsnes a fost împuşcat? I-am găsit numele pe o listă pe care mi-a dat-o Katrine Bratt cu câteva ore în urmă.

Harry trase din nou cu sete din ţigară. Închise ochii, astfel ca licărul roşu trezit din nou la viaţă să nu-i afecteze vederea nocturnă.

— Ce mai spui faţă de toate astea, domnule şef al poliţiei?

— Spun: îţi mulţumesc, Harry. Mulţumesc pentru că ai risipit orice îndoială din mintea mea legată de închiderea grupului alternativ. Va fi primul ordin executat mâine dimineaţă.

— Asta înseamnă că pretinzi că nu l-ai cunoscut niciodată pe René Kalsnes?

— Nu mai testa tehnicile astea de interogare pe mine, Harry. Eu le-am adus în Norvegia de la Interpol. Oricine poate da peste imagini cu gay online, sunt peste tot. Iar noi nu avem nevoie de grupuri de detectivi care folosesc astfel de lucruri pe post de dovezi solide în cadrul unei anchete serioase.

— Nu ai dat peste ele pur şi simplu, Bellman. Ai plătit pentru filme porno cu cardul tău de credit şi le-ai descărcat de pe net.

— Nu asculţi ce-ţi spun! Pe tine nu te interesează chestiile mai delicate? Atunci când descarci poze ale unei crime nu înseamnă că şi tu eşti un ucigaş. Dacă o femeie e fascinată de ideea de viol, nu înseamnă că

vrea să fie violată!

Bellman îşi trecu şi celălalt picior peste gard. Acum stătea cu totul pe partea cealaltă. Scăpase din laţ. Îşi aranjă haina pe el.

— Un ultim sfat, Harry. Nu veni după mine. Dacă ştii ce e bine pentru

 356 

tine. Pentru tine şi pentru femeia ta.

Harry urmări spatele lui Bellman dispărând în beznă şi auzi doar ecoul surd al paşilor grei pe stadion. Lăsă ţigara să cadă şi o apăsă cu piciorul.

Tare. Încercând practic să o treacă prin beton.

 357 

39

Harry găsi Mercedesul părăginit al lui Øystein Eikeland în coada de taxiuri din nordul Gării Centrale din Oslo. Taxiurile erau parcate în cerc şi arătau ca un şir de vagoane de tren formând un inel de apărare împotriva autorităţilor fiscale, competitorilor şi oricui altcuiva venea să le ia ceea ce taximetriştii considerau că le aparţine prin lege.

Harry se urcă pe scaunul din faţă.

— O noapte plină?

— Nu mi-am luat o secundă piciorul de pe pedală, răspunse Øystein, punându-şi cu grijă buzele în jurul unei ţigări subţiri rulate de mână şi suflând fumul în oglinda retrovizoare, în care vedea coada din spatele lui devenind tot mai mare.

— Cât de des în cursul nopţii se întâmplă să ai un pasager plătitor în maşină? întrebă Harry, scoţându-şi pachetul cu ţigări.

— Atât de rar încât mă gândesc să pornesc aparatul de taxat de acum.

Hei, nu poţi citi semnul?

Øystein arătă spre mesajul cu Fumatul Interzis de pe torpedou.

— Am nevoie de un sfat, Øystein.

— Eu spun nu. Nu te însura. Femeie drăguţă, Rakel, dar căsătoria înseamnă mai degrabă necazuri decât distracţie. Ascultă de cineva care a făcut asta de câteva ori.

— Tu n-ai fost însurat niciodată Øystein.