Voiam sa ma întorc. Dar paseam înainte.
Tânarul cu pantaloni albi se oprise, jumatate în umbra. L-am z o tovarasa. M-am întristat. Am trecut prin fata tor fara sa-i prive ochiul s-a împotrivit, s-a întors.
-Niska!...
Eram palid, palid. Mi se parea ca ma cobor dintr-un pat de istovit; ca nu mai aveam nici un rost, ca viata era vana si hotarârile copilarii.
Niska a alergat, mi-a strâns mâna, a vorbit, a râs, mi-a spus pr m-a prezentat.
- Pauli cel mai bun prieten al meu...
Eu am rosit; minciuna ma desfata si ma alina, în noapte. Niska era entuziasmata de capriciul soartei.
- Daca ai sa continui Romanul adolescentului miop sa nu pe întâlnirea noastra.
E stupid romanesca si nu te-ar crede nimeni... irnr-c noapte, pe malul marii, alaturi de un domn în alb... Cine stie ce a: cititorii Bibi are sa fie fericita; te-am asteptat din iulie; disperas
Am mintit, spunând ca sosisem numai de o zi. Am întrebat-o c ramâne.
- Cât va vrea logodnicul meu...
Am zâmbit, în goi, în mine. Apoi, am prins curaj, am felicitat-o. sarutat mâna galant.
- Pentru un asemenea eveniment...
- Iti pare atât de bine ca m-am logodit?
- Fireste; câstig ramasagul dupâ câteva luni... Niska tresari. Paul se plictisea, iritat.
- Niska, despre ce ramasag este vorba?
Ma pregateam sa-l lamuresc; eram îndemnat sa-i ? I Niskai. Dar m-am oprit.
- Prietenul meu e un pesimist. Dai are sa-Râdea.
Taceam.
- De altfel, ramasagul nu l-ai câstigat. Logodna va dura dr Taceam, zâmbind.
De ce se întristase Niska?... începu sa-mi
beasca de Bibi, de Andrei.
- Bibi sta la mine, Andrei la o ruda... S-au înnegrit de soare... sa-i mai recunosti.
Tu nu te-ai schimbat...
îmi spunea tu. Paul se enerva.
- Si dumneata, cu ce gând?
200
- Am venit sa ma odihnesc, doua saptamâni. Ma întorc apoi, pentru examene...
- Paule, stam si noi doua saptamâni!
- Imposibil, chirie...
- Ce nesuferit!...
Ne întorceam toti trei pe nisipul rece, în noapte. Eu ma înveselisem pâna ia sarja. Capatasem o verva care ma nelinistea. ,,Poate pentru ca n-am vorbit o saptamâna", gândeam.
- Domnul Paul are sa-mi poarte pica. I-am întrerupt, poate, de raua cu efecte de luna...
- Declaratia mi-a facut-o, dar prost.
- Asteptam revansa.
- închipuieste-ti, m-a cunoscut la un bal, aici, si-a raspândit zvonul ca se împusca daca îl refuz...
- Exagerezi, protesta domnul Paul.
- în orice caz, de acum pot sa-ti cer impresii personale asupra dragostei.
Niska zâmbi, mirata.
- Mie?...
- E discreta; lamuri Paul.
Ma îmbujorasem. I-am mintit, spunând ca ma doboara somnul. Am alergat pâna acasa, fluierând. Am adormit spre dimineata, dupa ce citisem de cinci ori singura pagina din Jurnal. Am adaugat: .,Niska s-a logodit cu un anume Paul, insipid si frumos. Nu-l iubeste. Cu atât mai rau pentru Niska. A acceptat rugamintile tânarului din lasitate. E tot atât de mediocra, ca si oricare alta sentimentala. Niska va urma perfect dramul prezis de mine: sinucidere spintuala prin casatorie, slabiciune sl provincie."
Nu spusesem Niskai vila ia care locuiesc. Câteva zile, am privii nv>ea din cerdac si am scris povestiri. Doream s-o revad, doream sa • :>> "esc cu Bibi, sa-i cer amanunte asupra lui Paul-dar asteptam sa fiu Pe deplin lini?!
Noptile, r n pe câmp, printre capite cu umbre tulburi. Ma culcam între gpopi, cu ochii în cer dobrogean. Noaptea si singuratatea ""\' descopereau în suflet puteri nebanuite si elanuri, si porniri Le cule-Beam pe toate si le ascundeam în mine:
"Cândva, voi avea nevoie..."
Pe Bibi am întâlnit-o într-o dimineata, în gradina restaurantului. %epta pe Andrei. Era neagra, frumoasa si fericita. Mi-a spus ca Niska s~a suparat mult pe mine. Mi-a batut inima.
- De ce, Bibi?
201
- Pentru ca ai disparut fara sa-i ceri adresa; pentru ca ai pomenit logodnicului ei de ramasagul acela absurd...
- Bibi, eu cred în cele ce spun. Paul e un imbecil... Niska n-are sa fie fericita...
