Zici ca o sa ma parasesti, începi cu amenintarile? Zi, trebuie sa te ascult pe tine, eu "Vointa", pe tine, niste imponderabil calduros, niste "du-te vino" fara nici o vointa. Pentru nimic în lume!
Ei, fii cuminte! Te-ai suparat, atunci dormi, asa... foarte bine... ei, ei, acuma-mi placi.
8 decembrie
Astazi, fiindca m-am vindecat, am iesit sa ma plimb. încet, încet, tot certându-mi gândurile, ca si ieri în pat, ajung la Arcul de Triumf de la Sosea. Maret, impunator, dar cu aspect zdrenturos din cauza schelelor sale, asteapta carabanirea pulberei albe, care, hodoronc-tronc, l-a înbra-cat asa, fara nici un rost, pe el, al carui ideal e "sa fie de piatra".
Stam si, privindu-l, parca "simteam" cum fierbe de mânie colosul ca... au încercat sa-i schimbe fizionomia; cautând sa-l îmbuneze pe el, facut anume pentru maretie. Adica nu merita o lectie buna? Ba bine ca nu? Dar se muncise el si nu se putuse scapa de albiturile de pe el, cu zbucium, rostogoli vreo doua schele, dar apoi se resemna, bucurându-se de câte ori lucratorii curatau parazitii cu lopata si râzând din toata inima când copiii - albiturile - se lungeau, se micsorau si-si schimbau forma,
si picurau încet-încet în capul lucratorilor de jos, care înjura atât gheata, cât si soarele.
Trecui mai departe agale, dus pe gânduri, fara voia mea; priveam aleile albe pustii, zdrentuite si umilite, tufisurile transparente, acoperite în parte cu troiene, si pomii înalti, vesnic independenti, care se înaltau tot mai mult ca sa gaseasca, sa ghiceasca macar în departare, parfumul calduros al primaverii sau uitându-se jos, jos pe la radacina, daca nu cumva ghioceii s-au ivit. Si-n miopia lor, copacii luau crengutele pudrate drept ghiocei si, cutremurându-se de bucurie, începeau concertul, întâi în adagio, apoi "con molto alegretto", ca sa vesteasca semenilor ca februar, piticul subpamântean, si-a trimis câtiva spioni, mascati în ghiocei, ca sa cerceteze daca poate da drumul primei serii de flori prima-varatice.
Pe data, însa, crivatul îl gonea în "Alegro con fuoco" diabolici, silindu-l sa ceara iertare si rupându-i crengile ca semn de pedeapsa.
...în furxi vila lui Minovici se H^sena cocheta, ca o tarancuta vesela, iar zmeul de brazi îi râdea pe sub mustati, facându-i cu ochiul: "Ei, ce zici, leicuta, de zapezile astea mari? Apoi sa-ti spun eu, pe Furnica ce de mai erau, si-un ger, de gemeau mugurii..."
începuse sa ninga.
10 decembrie
- Fugi, mai omule, de-aici, nu mai minti, ca doar n-ai baut gaz. Adica vrei sa ma orbesti tu pe mine, ca ai fost bolnav din "surmenaj". Ma, da prost ma crezi. Cica
"surmenaj". Si la cine? Fugi ma c-ai tras chiulul ca un tata. Hei, hei, "surmenaj"
adica.
Rezemat de banca, priveam aiurit la colegul care, cu o mutra hotarâta si vesela în acelasi timp, îmi spunea aceste vorbe pe tonul cel mai simplu din lume.
Uitasem sa mai scot si sapca, scapasem manusile din mâna si nu stiam cum sa-mi înghit lacrimile. O furie nebuna îmi lua mintile si ma tenta gândul sa iau cu amândoua mâinile lemne din lada si sa-i sfarm capul, dar ma stapânii. Ca sa arat ca nu ma supar si ca afirm cele spuse, zâmbii, dar zâmbetul mi se slei pe buze, transformându-se într-un rânjet de mila, dându-mi expresia unui condamnat.
Toata ziua auzii râsete înfundate prin fund, iar când dirigintele citi biletul de motivare, cu motivul "oboseala nervoasa", toata clasa izbucni în râsete.
Ma-ngalbenii, îmi pierdui mintile, dar d-l ce examina notele, nu prea stralucitoare, bineînteles, spuse cu-n zâmbet ascuns: "Nu se moti-vea-za". Alt hohot.
284
285
în recreatie plânsei în odaita de lânga laborator, iar în clasa, vazân-du-mi ochii rosii, baietii, colegii mei, întelesera.
- Ia te uita cum se prepara Eliade pentru chiul, ma, da bine stii sa te prefaci, felicitarile mele.
- Tu esti bun de actor, da\' tragic, când eroul plânge.
-Zi, te-nvârtisi de-o saptamâna pe da\'i boj! Sa-ti fie de bine; da vezi ca ulciorul nu merge de multe ori la apa!
Mama îmi iesi sprinten la usa.
- Te mai doare capul "lelu"? Ce-au zisa baietii, da\' profesorii? Pe data îmi schimbai fizionomia:
- Bine, mama, nici nu ma mai doare capul, nici... A, dar sa vezi, la scoala toti baietii m-au întrebat ce-am avut, mai ales profesorii!...
Observai cum i se lumineaza fata.
- Zi, le-a fost dor de tine. Apoi, asa se face între colegi. Si murmurai aiurit, cu mâna pe clanta usii:
- Da... colegi.
3 ianuarie 1922
Ha! ha-ha-ha! ce de prostii, ce de prostii! Ha! ha-ha! Pâna acum am citit cele patruzeci de pagini din Jurnalul meu; sa mor de râs si mai multe nu. Bre, bre, ce filozofie! Tst tt!
Bine ca m-am desteptat. Zi, îmi intrase în cap ca sunt mai ceva ca altii si faceam filozofie. în loc sa-mi vad de lectii? Ce ti-e cu un om scrântit. Aveau dreptate baietii. Ce de melancolie, ce de melancolie, parca n-ar fi baiat de 15
ani...
Uite ce m-a pierdut pe mine: laboratorul si Jurnalul", în loc sa învat si sa ies bine în clasa, sa ajung si eu ceva.
Ah! bine ca m-am desteptat, bine ca mi-au venit mintile la loc, bine ca am devenit si eu om ca toti oamenii.
"Un om"; ce frumos suna, mai ales acum, în vacanta. Desigur, daca "suci-forma" de care ma plângeam se prelungea pâna în vacanta, desigur ca m-apucam sa tocesc filozofia si stiintele dupa obiceiul meu. începusem pe Conta, pe Maeterlinck si pe Ch. Richet si aveam de gând sa devorez teoriile lui Einstein, chimia analitica si întreaga entomologie-Am spus: fereasca Dumnezeu pe om de scrânteala. Ia initiativa de "omul sucit"; combate programa scolii, nu-i plac profesorii, fiindca face pe grozavu\' si e independent, pierde timpul cu experiente, observatii si lecturi care nu-i vor aduce nici un folos material si tot el cu ...-n sus. Cica e un om nenorocit. Esti nenorocit, fiindca nu stii sa te adaptezi, sa-ti modelezi soarta pe care o ai între degete, fiindca în loc sa te ai bine cu toti, sa minti si sa te lingusesti cu predici, percepte morale si filozofice care nu au existat decât pe hârtie si la exceptii, la anomaliile umane. D-aia esti nenorocit. Adica... eram. De acuma, dupa ce primejdia a trecut, pot rasfoi alene frivolitatile moderne si fara gândul de a le face critic, pot juca ruleta cât vreau, pentru ca de mult gândul cumpatarii nu ma mai preocupa, necum cel al jocului; pot lua si mânca pân-oi voi, fara sa ma gândesc ca lacomia multa etc... Asa, ce bine ma simt, ce bine ma simt, macar pentru sapte luni fac pentru douasprezece si chiar pentru douazeci, ce bine, ce bine e!
6 ianuarie
Pe masa trei volume din filozofia pozitivista, asta merge la post, n-am ce face cu ele; metafizica lui Conta? Haide si cu ea la pod. Astea: Sinthese de la vie et de l\'âme, Hipnotism si sugestime, Sic cogito, Psihologia râsului, astea nu mai fac doua parale, cu ele la lada. Restul, brosuri stiintifice, chimii, botanici, manuale de anatomie si fiziologie, pot ramâne, adica nu, n-am ce face cu ele, sus la pod. Asa, parca am mai scapat de mirosul de anticar ce te sufoca. A! Mai sunt animalele! Ia sa va luati talpasita, cuconasilor, ca eu nu va mai sunt stapân. Ia sa va torn eu o târ\' de cloroform, si sa va arunc. Ce sa-ti fac, cumatra salamandra, daca asa ti-a fost soarta, degeaba te mai bati între pereti, acum nu mai scapi.
Asa, ia acum sa carabpnim si laboratorul; era o lada de potcoave, acolo o sa putreziti daca n-oi gasi musterii si pentru mataluta.
Ei, acum mai zic si eu ca-i odaie de elev, masa curata, numai cu cartile de scoala, manuscriptele parte le-am ars, parte le-am azvârlit în pod, n-am oprit decât Jurnalul".
Când m-o vedea mama asa vesel, cu gânduri omenesti, curatele, si potrivit, sa stii ca-nnebuneste de bucurie. Ptii, ce bucurie. Sa stii ca o sa zica: "Pierdut a fost..."
Ei, asa mai zic si eu, baiat, nebaiat, dar vad ca te-ai apucat de treaba. Ce era dezordinea aia la tine? De te-ai pune pe lucru si la scoala, ar iesi ceva din tine.
Si tata, sclipind de veselie, îsi mângâie mustata, în timp ce eu îl anunt ca am sa ma pun sa învat serios si-o sa ma fac medic, ca sa iasa mai multe parale, sau sa urmez chimia industriala, sa ma fac fabricant,
286
287
s-atunci o sa iasa si mai multe parale. Si tata, caruia nu-i venea sa-si creada ochilor, mormaia din când în când. Sa vedem..-.
8 ianuarie
- Ce-ti mai fac gânganiile?
- Le-am dat dracului! Prietenul se uita uluit la mine.
