este un roman despre condiția femeilor într-o societate patriarhală din Orientul Mijlociu. Cartea urmărește povestea a două femei, Maha și Um Saad, care se întâlnesc într-un azil de nebuni și își împărtășesc experiențele de viață. Romanul explorează teme precum opresiunea, violența de gen și rezistența, oferind o perspectivă asupra impactului pe care societatea tradițională îl are asupra femeilor din regiune. Scriitura este poetică, iar narațiunea este intens emoțională și profundă.