Vii acum pe loc cu mine în containerul meu.
M-au trecut toate apele. Am rămas inertă pe saltea şi m-am prefăcut că nu înţeleg nimic din cele pe care mi le spusese.
— Lasă jocurile, mă avertiză el. Mă înţelegi foarte bine. Şi ştii că am toate drepturile asupra ta! Am investit mulţi bani în tine!
Am rămas în continuare mută.
— Deci, fie vii de bunăvoie cu mine, fie pun să fii adusă.
—— 158 ——
—— Povestea Faridei. Fata care a invins ISIS ——
Plecă. La scurt timp după aceea veniră doi soldaţi ai SI-ului de rang inferior în containerul nostru. Mă
cuprinseră brutal de subsuori. Am început să lovesc în jurul meu şi să urlu, atunci când mă traseră spre uşă. Dar ei nu se lăsară intimidaţi de asta. Aruncându-mi nişte priviri frivole, ceilalţi bărbaţi din SI, care se aflau în faţa containerului
nostru
fluierară,
trăgându-mă
de-a
curmezişul taberei spre locuinţa lui Amjed. Mă împinseră
înăuntru şi trântiră uşa în urma mea.
Azerul mă aştepta deja. Cred că nu am simţit vreodată
un bărbat într-atât de respingător ca în acel moment, când l-am văzut şezând plin de sine şi cu picioarele larg desfăcute pe unul din cele două paturi, ce se găseau în mica încăpere. Era îmbrăcat într-un halat lung până la genunchi, aşa cum purtau deseori bărbaţii în Asia Centrală, dar şi în Libia, iar pe dedesubt avea nişte pantaloni de aceeaşi culoare. Îşi dăduse jos deja cizmele militare şi chipiul, pe care îl purta în mod obişnuit. Am rămas ca împietrită la intrare.
— Am aşteptat suficient de mult, zise el. Dumnezeu îmi e martor că e adevărat. Am toate drepturile asupra ta!
Îşi întinse covorul de rugăciuni şi se pregăti să
îngenuncheze şi să se roage. Auzisem de la prietenele mele că bărbaţii foarte credincioşi o făceau înainte să se dedea la femei. În acest fel, ei celebrau violurile ca pe un fel de slujbă religioasă.
În acea clipă de neatenţie din partea lui am încercat să
deschid fereastra. Deşi nu eram încă foarte refăcută din punct de vedere fizic, mă gândeam că poate m-aş putea salva printr-un salt în afară. Însă Amjed îmi observă
intenţia şi mă prinse din spate.
— Bestie mică! mă înjură el. Luni întregi faci pe bolnava şi acum vrei să-mi faci aici acrobaţii. Îţi arăt eu!
Mă ţinu strâns şi îşi rezumă rugăciunea la câteva sure din Coran, pe care le murmură ca pentru sine în mare grabă. Apoi era pregătit. Începu să tragă de hainele mele.
—— 159 ——
—— Farida Khalaf • Andrea C. Hoffmann ——
M-am opus cu vehemenţă.
— Vrei să mă asculţi? strigă Amjed şi-mi smulse voalul.
Am urlat ca trasă în ţeapă. Mă trânti pe pat. Am căutat febril o cale să scap din braţele lui. Dar el mă împingea mereu în jos. În ciuda vârstei, era mai puternic decât îmi imaginasem.
Am încercat să-l muşc de braţ. Dar nu ajută cu absolut nimic. Cred că eram pur şi simplu prea slăbită, pentru a mă apăra cum trebuie. Nu l-am putut împiedica pe Amjed să facă tot ceea ce îşi propusese. Când mă lăsă în fine în pace, am rămas ghemuită pe pat şi am început să plâng.
Bărbatul şi-a tras pantalonii, şi-a pus din nou chipiul şi a ieşit din încăpere în cizmele lui militare.
În acea noapte am avut un atac de epilepsie. A început cu un vis, în care Amjed îşi întinse degetele lui butucănoase şi unsuroase spre mine. Aceste degete deveniseră dintr-o dată uriaşe şi mă cuprinseră din toate părţile. Am simţit cum mi se taie respiraţia. În vis – dar şi în lumea reală – începură bine cunoscutul tremurat şi convulsiile. Probabil că le-am trezit, cu gălăgia mea, pe celelalte fete şi pe Evin, care era culcată lângă mine. Dar nu-mi amintesc nimic din toate astea.
Când mi-am revenit, lumina în container era aprinsă şi eram înconjurată de celelalte fete. Chipurile lor erau îngrijorate. Evin mă cuprinsese cu braţele pe după trunchi şi mă împingea în jos, pe saltea.
— Farida! îmi strigă ea. Mă auzi? Revino-ţi, Farida!
— Da, am răspuns eu slab.
Evin mă mângâie pe faţă. M-am mai liniştit cât de cât, văzându-mi prietena. Destul de repede am realizat ce se întâmplase.
— Totul e în regulă, îmi spunea Evin. Nu trebuie să-ţi faci griji.
— Da, Evin, am spus cuprinsă de linişte.
— A trecut deja, mă linişti ea. Hai, să ne culcăm la loc.
