— Încă o crimă! Încă o crimă! striga ea îngrozită. Zac moarte în Englischer Garten! Sărmana mea soră! Sărmana mea nepoată! Era doar un copil…
Suspine deznădăjduite.
— Doar un copilaș!
VP - 241
TREIZECI ȘI ȘASE
Învălmășeala ce a urmat a fost la fel de înfiorătoare ca cea pe care ar fi iscat-o niște gloanțe trase la întâmplare, panica provocată intensificându-se și răspândindu-se în toate direcțiile. Spre meritul lui, reacția Kommissarului fu imediată. Încercă să-și facă loc în centrul scenei pentru a dispersa mulțimea în ordine, dar Austriacul nici nu vrei să audă. Îl împinse pe Volker la o parte și se adresă oamenilor, sporindu-le agitația.
— Degenerații au lovit din nou în femeile noastre și de data aceasta josnica mizerie s-a pretat la cea mai haină și mai dezgustătoare perversiune, atacând un copil! Când își va da poliția seama în sfârșit cu cine are de-a face și va scăpa orașul de acești viermi?
Hitler tremura. Întinse un deget acuzator înspre Brummer, Roddewig și Volker.
— Știți oare, prieteni, când va face poliția ca orașul München să fie un loc sigur pentru cetățenii lui? Când noi, cetățenii, vom cere ca departamentul de poliție să se curețe de degenerații care se află în propriile lui rânduri!
Chiote și urlete de susținere se înălțară dinspre participanți. Berg clătină
din cap. De ce oare își îndepărta niște aliați atât de importanți? Hitler nu avea susținători mai potriviți decât Brummer și Roddewig și, chiar de la distanță, Berg vedea că aceștia erau furioși.
Hitler își continuă discursul:
— Când îi vom scoate pe jidanii jegoși din orașul nostru? Când ne vom lua înapoi băncile de la rasele inferioare și putrede pentru a le da din nou persoanelor de încredere precum dragul nostru Kurt Haaf, care și-a pierdut fiica din cauza unui jidan?
Țipetele Austriacului străpungeau aerul, fața îi era roșie ca focul.
— Trebuie să interzicem și să împiedicăm ca evreii să-și înmulțească
jegul pe seama curatelor noastre femei ariene. Nu trebuie să-i lăsăm pe evrei să ne ducă la disperare și ruină. Iar dacă poliția nu poate sau nu vrea să
schimbe „situația evreiască”, poporul cinstit al orașului München o va face!
Aplauze asurzitoare înăbușiră în fașă orice încercare a poliției de a răspunde injuriilor.
— Jidanii sunt cei care ne omoară femeile! proclamă Hitler. Jidanii sunt cei care se află în spatele tuturor relelor încă din timpuri străvechi! S-au infiltrat în măreața rasă ariană și nu va mai fi liniște și ordine până ce rasa lor inferioară nu va fi complet eradicată!
— Prindeți-i pe evrei! se auziră strigăte dinspre un grup de Cămăși Brune.
VP - 242
— Da, trebuie să-i prindem pe evrei! insistă Hitler. Și trebuie să scăpăm orașele noastre de toate celelalte bestii care îi înșală pe cetățenii noștri, precum comuniștii care susțin relele evreilor.
Scandări precum „Prindeți-i pe comuniști” se alăturară strigătelor de
„Prindeți-i pe jidani” până deveniră un adevărat refren.
Prindeți-i pe comuniști.
Prindeți-i pe jidani.
În aceste împrejurări sumbre, Direktorul Secției Criminalistice, Max Brummer, îndrăzni să ia cuvântul.
— Nu se vor permite insurgențe în oraș! Mitingul se suspendă…
Dar maniera lui oficială nu făcu decât să întărâte mulțimea.
Huiduieli și insulte înăbușiră restul discursului Direktorului. Strigătele continuară.
Prindeți evreii! Prindeți comuniștii!
Prindeți evreii! Prindeți comuniștii!
Berg se întoarse spre cel mai apropiat grup de comuniști. Din pricina încordării și a fricii, rămăseseră jumătate din câți fuseseră la început.
Adresându-se tânărului cu părul roșcat care părea a fi liderul lor, Berg spuse:
— Vă sfătuiesc să plecați imediat! Ei sunt mult mai mulți decât voi.
Tânărul se făcu palid, aranjându-ți nervos cravata roșie. Nu renunță însă
la bravură.
— Așa își protejează grozavul departament de poliție din München cetățenii?
— În acest moment, asta-i tot ce am la îndemână ca să vă protejez.
Berg arătă cuțitul.
