— Emma, a zis, sunt destul de bătrân ca să-ți fiu tată.
Jude ar fi zis că asta și era chestia, dacă i-aș fi spus. Dar n-am făcut-o. Mama nu făcea pe atunci parte din viața mea. N-a trebuit să-i spun nimănui că-l vedeam pe Paul ca pe portul în care să mă adăpostesc și n-aveam de gând să-l las să-mi scape. Mi-a spus mai apoi că vulnerabilitatea mea a fost factorul hotărâtor.
A spus că aveam nevoie de el mai mult decât orice altă femeie pe care o cunoscuse.
Cât de romantic! Nu ca prima noastră întâlnire clandestină într-un restaurant prăpădit în care se servea curry, cu tapet țipător și muzică interpretată la sitar care ne înăbușea declarațiile de dragoste. Paul aproape că trebuia să strige.
Am fost siliți să așteptăm până mi-am luat licența ca să ne afișăm în public, dar toată lumea știa, oricum. Timp de două trimestre am făcut facultatea să
zumzăie de șoapte scandalizate, și Paul a propus să-și caute alt post, ca să
putem porni la drum pe curat.
— Și n-o să spunem că erai încă studentă când ne-am îndrăgostit unul de altul, a zis. Mai bine să n-o facem. Mea culpa, dar leul care doarme și așa mai departe…
Mi-am zis întotdeauna că e o zicătoare ciudată. Nu trezi leul care doarme.
Pentru că întotdeauna leii care dorm se trezesc, în cele din urmă, nu?
8. Joi, 22 martie 2012
KATE
Peter, muncitorul, a sunat a doua zi dimineață, cu vocea șovăielnică, trudindu-se să se exprime într-o limbă care îi era străină.
— Doamna Waters? a spus. Sunt Peter. John a zis că vreți să vorbiți cu mine.
Kate a strâns mai tare în mână telefonul. Nu crezuse că o s-o sune.
— Peter, mulțumesc mult că ai sunat. Știu că trebuie să fii tare șocat de cele întâmplate.
— Da, tare șocat, a zis el. Cum de știți de mine?
— Păi, poliția mi-a dat niște informații despre anchetă, a zis Kate, repede. Era clar că bărbatul de la telefon e neliniștit, și ea avea grijă să nu-l sperie. Ar fi fost mai ușor dacă se întâlneau. Putea mai bine să-l vrăjească dacă erau față în față.
VP - 26
Uite, e greu să vorbim la telefon, a zis ea. E greu să vorbim despre un subiect atât de delicat ca acesta. Ne-am putea vedea, Peter? Pot să vin eu la tine.
El a șovăit.
— Păi, bine, a zis. Dar numai puțin. Acum locuiesc la un prieten. În Shepherd’s Bush. Ne putem întâlni acolo? Ar fi bine în cafeneaua de lângă
stație?
— Desigur. Nu-s departe de acolo. Pot să ajung într-o jumătate de oră. E bine așa?
Kate își lua deja geanta de pe rezemătoarea scaunului. Gordon Willis a ridicat ochii. Trăgea cu urechea la orice convorbire. Era ceva de la sine înțeles. Și ea pomenise poliția – terenul lui păzit cu strășnicie.
— Ce ți-ai pus în gând să faci? a zis el. Ceva de care ar trebui să știu?
— Nu. Doar un copilaș mort în Woolwich. Era în Standard, Gordon, a zis ea, având grijă să facă povestea să sune neinteresant, ca să evite orice amestec.
Criminalistul era un faimos prădător, căutând mereu ocazia să-și pună
numele pe munca altora.
— Mda, am văzut știrea, a zis el. Polițiștii zic că-i vechi – antic, probabil.
— Păi, mi-am zis să arunc o privire. Ar putea da un articol foarte emoționant.
— Chestii pentru fete, a zis el, și s-a apucat din nou de cuvinte încrucișate.
•
Peter avea în față o coca-cola când Kate s-a îndreptat către masa lui. Era slab-băț și avea pielea atât de palidă, încât se vedeau venele de sub ea. A ridicat privirea la apropierea ei, s-a ridicat în picioare și i-a strâns mâna. Mâna lui era rece și ea a simțit-o cum tremură.
— Mulțumesc foarte mult că ne întâlnim, Peter. Îți sunt cu adevărat recunoscătoare, a zis ea cu căldură, în vreme ce se așezau la masă. Încerc doar să mă asigur că am priceput cum trebuie povestea – de dragul copilașului.
Asta a atins coarda care trebuia. Ochii lui s-au umplut de lacrimi și a privit în jos.
— Era așa de micuț! Aproape că nu era nimic în praful acela, a spus el, privindu-și paharul. Nu știam la ce mă uit. Apoi am văzut…
Kate a memorat automat vorbele lui, o introducere i se alcătuia deja în minte.
— Ce te-a făcut să sapi acolo? a zis ea, urnindu-l din punctul în care se înțepenise și deschizând conversația. Spune-mi despre acea zi.
Peter i-a povestit cu întreruperi, uitându-se din când în când în sus, că i se spusese să curețe o cale de acces prin grădini pentru un excavator.
