Plus ça change, plus c’est la même chose.2

— Vezi, despre asta vorbeam, mă sfidezi. Vreau să ai aceste cărţi şi aici se termină discuţia. E foarte simplu. Nu trebuie să te gândeşti la asta. Ca supusă trebuie să fii pur şi simplu recunoscătoare pentru ele. Accepţi ce‑ţi cumpăr pentru că îmi face plăcere s‑o fac.

— Nu eram supusa ta când mi le‑ai cumpărat, spune ea încet.

Ca de obicei, are replică la orice.

2

Proverb franţuzesc, echivalent cu „Nimic nu se schimbă, totul se transformă“. ( N.t. )

— Nu… dar ai acceptat, Anastasia.

S‑a răzgândit asupra înţelegerii? Doamne, fata asta mă ameţeşte de cap.

— Deci sunt ale mele şi pot să fac ce vreau cu ele?

— Da.

Credeam că‑ţi place Hardy.

— În cazul ăsta, le voi dona — cuiva care lucrează în Darfur, că

tot am văzut că‑i un loc care ţi‑e drag. Pot fi scoase la licitaţie.

— Dacă asta vrei tu.

Eu n‑am să te opresc.

Poţi să le dai şi foc, din partea mea…

Chipul palid i se îmbujorează.

— O să mă gândesc, murmură ea.

— Nu te mai gândi, Anastasia. Nu la asta.

Te rog, păstrează‑le. Sunt pentru tine, pentru că iubeşti cărţile.

Mi‑ai spus asta de mai multe ori. Bucură‑te de ele.

Pun şampania pe masă, mă duc în faţa ei şi o prind de bărbie, dându‑i capul pe spate ca să mă uit în ochii ei.

— O să‑ţi cumpăr multe alte lucruri, Anastasia. Obişnuieşte‑te.

Îmi permit. Sunt un om foarte bogat.

O sărut scurt.

— Te rog, adaug eu şi îi dau drumul.

— Mă face să mă simt ieftină, spune ea.

— Nu e cazul. Te gândeşti prea mult la asta. Nu te lua după

judecata altora. Nu‑ţi risipi energia. Gândeşti aşa doar pentru că ai rezerve asupra aranjamentului nostru; e firesc. Nu ştii în ce te bagi.

Neliniştea i se citeşte pe chipul ei frumos.

— Hei, încetează. Nu e nimic ieftin la tine, Anastasia. Nu vreau să

gândeşti aşa. Ţi‑am trimis nişte cărţi vechi care credeam că înseamnă

ceva pentru tine, atâta tot.

Clipeşte de câteva ori şi se uită fix la pachet, neştiind ce să facă.

Păstrează‑le, Ana — sunt pentru tine.

— Ia nişte şampanie, şoptesc, iar ea mă răsplăteşte cu un zâmbet.

290 Grey

E L James 291

— E mai bine.

Deschid şampania şi umplu ceşcuţele delicate pe care mi le‑a aşezat în faţă.

— E roze.

Este surprinsă şi n‑am curajul să‑i spun de ce am ales roze.

— Bollinger La Grande Année Rosé 1999 — un buchet excelent.

— În ceşcuţe.

Zâmbeşte. Zâmbetul ei e molipsitor.

— În ceşcuţe. Felicitări pentru diplomă, Anastasia.

Ciocnim ceştile, iar eu beau. Are gust bun, aşa cum mă aşteptam.

— Mulţumesc.

Duce apoi ceaşca la buze şi soarbe repede din ea.

— Discutăm despre limitele flexibile?