O stinge.
— Aşază‑te pe o parte, cu spatele la mine.
Nu vreau să mă atingi.
Se întoarce, iar eu o cuprind cu un braţ şi o trag uşor lângă mine.
— Dormi, iubito, murmur eu şi îi inspir parfumul părului.
La naiba, ce bine miroase.
Lelliot aleargă prin iarbă.
Râde. Tare de tot.
Alerg şi eu după el. Zâmbesc cu toată faţa.
O să‑l prind.
În jurul nostru sunt copăcei.
Pui de copac plini de mere.
Mami mă lasă să culeg merele.
Mami mă lasă să mănânc merele.
Pun mere în buzunare. În toate buzunarele.
Le ascund şi prin pulover.
Merele au gust bun.
Merele miros frumos.
Mami face o plăcintă cu mere.
Plăcintă de mere cu îngheţată.
Asta îmi face burtica să zâmbească.
Îmi ascund merele în pantofi. Le ascund sub pernă.
E şi bărbatul ăsta. Bunicul Trev‑Trev‑yan.
Are un nume complicat. E greu de spus în mintea mea.
Mai are un nume. Thee‑o‑door.
Theodore este un nume amuzant.
Puii de copac sunt copacii lui.
Acasă la el. Acolo unde locuieşte el.
Este tatăl lui mami.
Are un râs zgomotos. Şi umeri laţi.
Şi ochi veseli.
Aleargă după mine şi după Lelliot.
Nu mă prinzi.
Lelliot aleargă. Şi râde.
Alerg. Îl prind.
Şi cădem în iarbă.
Râde.
Merele sclipesc în soare.
Şi au un gust atât de bun.
Bun de tot.
