CEO, Grey Enterprises Holdings, Inc.

Când sunt pe punctul de a‑l suna pe Welch pentru noutăţi, aud un sunet de avertizare — e Ana din nou.

De la: Anastasia Steele

Despre: Exagerezi

Data: 3 iunie 2011, 13:06 ora Coastei de Est Către: Christian Grey

Dragă domnule Morocănos,

Uşile aeronavei sunt încă deschise. Avem întârziere, dar numai zece minute. Siguranţa mea şi a celorlalţi pasageri este garan‑

tată. Deocamdată poţi să‑ţi pui deoparte palma aceea care te tot mănâncă.

Domnişoara Steele

Zâmbesc şovăielnic. Domnul Morocănos, ha? Şi fără sărut. Ah, Doamne.

De la: Christian Grey

Despre: Scuze — am pus deoparte palma care mă tot mănâncă

Data: 3 iunie 2011, 10:08

Către: Anastasia Steele

Mi‑e dor de tine şi de gura ta obraznică, domnişoară Steele.

Vreau să ajungi cu bine acasă.

Christian Grey

CEO, Grey Enterprises Holdings, Inc.

De la: Anastasia Steele

Despre: Îţi accept scuzele

Data: 3 iunie 2011, 13:10 ora Coastei de Est 562 Grey

E L James 563

Către: Christian Grey

Se‑nchid uşile. N‑o să mai auzi nicio vorbuliţă de la mine, mai ales din cauză că eşti surd.

Pe mai târziu.

Ana x

Sărutul s‑a întors. Doamne, ce mă bucur. Mă desprind cu greu de ecranul computerului şi iau telefonul ca să‑l sun pe Welch.

La ora unu o refuz pe Andrea care‑mi propune să‑mi aducă prânzul în birou. Trebuie să ies de‑aici. Pereţii biroului se prăbuşesc parcă peste mine şi cred că asta se întâmplă pentru că n‑am aflat nimic despre Leila.

Sunt îngrijorat. La naiba, a venit să mă vadă. A decis să‑mi transforme casa în scenă de teatru. Cum aş putea să nu iau toată

situaţia personal? De ce nu mi‑a scris sau de ce nu mi‑a telefonat?

Dacă avea probleme, aş fi ajutat‑o. Aş fi ajutat‑o — am mai făcut‑o.

Am nevoie de o gură de aer proaspăt. Trec pe lângă Olivia şi Andrea, care par ocupate, deşi observ cât de mirată mă priveşte Andrea când intru în lift.

Afară e o după‑amiază strălucitoare. Inspir adânc şi simt mirosul pătrunzător şi liniştitor de sare care vine dinspre Canal. Poate c‑ar trebui să‑mi iau liber pentru tot restul zilei? Dar nu pot. Am o întâl‑

nire cu primarul în după‑amiaza asta. E enervant — oricum îl văd şi mâine, la Gala Camerei de Comerţ.

Gala!

Din senin îmi vine o idee şi mă îndrept către un mic magazin pe care‑l ştiu eu, cu un nou scop în viaţă.

După întâlnirea de la biroul primarului, merg pe jos cam zece străzi până la Escala; Taylor e plecat la aeroport s‑o ia pe Ana.

Când intru în living, o găsesc pe Gail la bucătărie.

— Bună seara, domnule Grey.

— Bună, Gail. Cum ţi‑a mers azi?

— Bine, mulţumesc, domnule.

— Te simţi mai bine?

— Da, domnule. Au venit hainele pentru domnişoara Steele —

le despachetez şi le agăţ în dulapul din camera ei.

— Minunat. Niciun semn de la Leila?

Întrebare tâmpită: Gail m‑ar fi sunat.

— Nu, domnule. A mai sosit asta.

Ridică o sacoşă roşie.

— Super.

Iau sacoşa, ignorând încântarea din ochii ei.