Știu că întrebarea asta e țintită, e felul lui Annie de a justifica propria decizie. Dar trebuie să fiu sinceră.
— Ba da. Altfel, n-ai mai fi fost nici tu, iar eu n-aș mai fi fost nici măcar un atom care se agită prin univers, ceea ce ar fi fost nasol.
— Și eu mă bucur, a spus ea și am strâns-o de mână.
Casey’s Café e singura cafenea și ceainărie din Hawkswell, un nume de sat pe care-l recunosc din extrasele din ziare. Un stabiliment mic, oarecum obscur, cu o copertină în dungi decolorată de soare, dă
înspre clădirea primăriei și spre o piațetă pavată. Nu e nimeni la măsuțele rotunde, în afară de o femeie în vârstă care stă lângă
fereastra cu geamuri pătate, încălzindu-și mâinile pe un ceainic de metal. E ponosită, și cenușie, și îmbrăcată ciudat, de-ai fi zis că putea să fie moartă de o oră pe scaunul ei și nimeni să nu fi băgat de seamă.
Ne așezăm la masa alăturată, evitând fundul întunecat al cafenelei.
Annie chicotește, cu ochii în meniu.
— Aoleu, Doamne, ce-i ăla chec cu untură?
208
- EVE CHASE -
— Zahăr și untură, în principiu. Aici nu există piure de avocado pe pâine prăjită, Annie. Fursecuri, uite. Nu putem s-o dăm în bară cu fursecurile. Hai să comandăm câteva.
Femeia în vârstă de la masa din față ne privește cu coada ochiului, suspicioasă. Cum nu apare nici o chelneriță, mă duc spre perdeaua din mărgele care separă cafeneaua de bucătăria din spate.
— E cineva?
O femeie atrăgătoare, trecută de șaizeci de ani, își face apariția ștergându-și mâinile pe un șorț negru, care îi subliniază formele și e brodat cu numele Casey. Înainte ca perdeaua de mărgele să se adune la loc, observ că bucătăria e tapetată în mod bizar cu afișe de filme vechi. Notează cu multă atenție comanda noastră într-un carnețel și mi-o citește cu un accent ușor graseiat. O asigur că e corect – fursecuri simple, fără fructe, corect; lapte condensat, da – și mă întreb cum poate fi atât de complicat să comanzi fursecuri simple, apoi mă întorc la masă.
Înțepenesc. Femeia în vârstă apucă strâns între palme mâna lui Annie, iar aceasta se trage înapoi în scaun, oripilată. Mă reped:
— E totul în regulă?
Annie îmi aruncă o privire de tip SOS.
— Seamănă leit! Ca două picături de apă!
Ochii femeii par să se rotească neliniștiți în orbite, între cutele de piele.
— Cred că e o neînțelegere, spun îndepărtând cu blândețe mâinile bătrânei de pe mâna lui Annie.
Casey se grăbește să vină în ajutor.
— Lasă-mi clienții în pace, auzi? îi spune femeii, fără răutate, apoi își dă ochii peste cap spre mine, ca și cum mi-ar spune să nu-mi fac probleme, pentru că așa face mereu bătrâna. Lasă-mă să te conduc până la ușă, draga mea.
O ia de un braț cu afecțiune.
— Dar… protestează indignată bătrâna.
209
- CASA DE STICLĂ -
— Uite-ți bastonul. Ai grijă. Așa. Păi, ne vedem mâine, la un moment dat. Ceainicul tău și sendvișul cu ou te așteaptă. Punctual.
Ca de obicei. O conduce afară, mimând către Annie: „Scuze”. Face un semn cu mâna. O zi plăcută în continuare, Marge.
Dar Marge rămâne pironită-n loc. Stă de cealaltă parte a ferestrei, uitându-se țintă la Annie, iar petele de pe fereastră distorsionează
fața ei buhăită, precum și ceva din mine. Doar când proprietara cafenelei o expediază zâmbind de acolo, Marge se întoarce fără
tragere de inimă și, cocârjată, cu bastonul întins în față, își caută pe bâjbâite drumul pe strada denivelată a satului.
210
- EVE CHASE -
34. RITA
Marge năvălește pe poarta domeniului Foxcote, încărcată cu căpățâni de broccoli pline de noroi și morcovi din grădina proprie, și cu un borcan de murături. Don remarcă destul de tare cât să-l audă
Marge:
— Noroc că m-am fortificat în Serengeti15.
Rita își ține respirația. Don e slab de minte dacă-și închipuie că e o idee bună să se pună cu Marge. Nu că ar ajuta mai mult să facă băi de soare pe pajiște, numai în șortul de plajă care nu mai lasă nimic imaginației. Copilul doarme lângă ei, în scutec și cu burtica moale ca o budincă ridicându-se și coborând. (În pădure, lucrurile mici cresc repede: Rita poate să jure că fetița e tot mai mare de la un ceas la altul.)
— Copilului îi trebuie o păturică, spune Marge acuzator.
