De îndată ce-l văzu, maiorul îl arătă lui Glenarvan, care alergă spre el. Patagonezul făcu doi paşi înainte. Glenarvan îi luă mâna şi i-o strânse. În privirea, în bucuria ce radia din figura lordului, în toată fizionomia lui era atâta recunoştinţă, încât băştinaşul nu putu să nu înţeleagă. Dădu cu blândeţe din cap şi rosti câteva cuvinte, pe care nici maiorul, nici prietenul său nu le înţeleseră.

Patagonezul, după ce-i privi cu atenţie pe străini, începu să vorbească altă limbă; dar oricâtă silinţă şi-a dat, nu se făcu mai uşor înţeles decât prima dată. Totuşi, unele expresii de care se servea indigenul îl izbiră pe Glenarvan. I se părea că sunt din limba spaniolă, din care cunoştea câteva cuvinte uzuale.

— Español? întrebă el.

Patagonezul dădu din cap, de sus în jos, într-o mişcare alternativă, care are acelaşi înţeles afirmativ la toate popoarele.

— Bun, spuse maiorul, asta-i treaba prietenului nostru Paganel. Ce noroc că a avut ideea să înveţe spaniola!

Îl chemară pe Paganel. Acesta sosi imediat şi-l salută pe patagonez cu o graţie cu adevărat franceză, pe care

indianul însă n-o înţelegea probabil. Savantul geograf fu pus la curent cu ceea ce se întâmplase.

— Perfect! spuse el.

Şi, deschizând larg gura, pentru a articula mai bine cuvintele, spuse:

— Vos sois un homem de bem²¹.

Băştinaşul ciuli urechea şi nu răspunse nimic.

— Nu pricepe, spuse geograful.

— Poate nu accentuezi bine? replică maiorul.

— Aşa e. Dracu’ să-l ia de accent!

Paganel reluă din nou complimentul. Avu însă acelaşi succes.

— Să schimbăm fraza, spuse el şi, pronunţând cuvintele cu o încetineală extremă, rosti: Sem duvida, un patagao²².

Celălalt rămase tot mut.

— Dizeime!²³ adăugă Paganel.

Patagonezul nu răspunse nici de data asta.

— Vos compriendeis?²⁴ strigă Paganel atât de tare, încât era gata să-şi rupă coardele vocale.

Era evident că indianul nu înţelegea, căci răspunse, dar în spaniolă:

— No comprendo²⁵.

Paganel rămase uluit şi-şi coborî în grabă ochelarii de pe frunte pe nas, ca un om enervat.

— Taie-mă, spânzură-mă, spuse el, dacă pricep un singur cuvânt din păsăreasca asta afurisită! E limba araucană, probabil!

— Ba nu – răspunse Glenarvan – omul a răspuns cu siguranţă în spaniolă. Şi, întorcându-se spre patagonez, repetă: Español?

— Si, si!²⁶ răspunse băştinaşul.

Paganel rămase cu gura căscată.

Maiorul şi Glenarvan îşi făceau cu ochiul.

— Aha, prietene, spuse maiorul, în timp ce un zâmbet i se ivi pe buze, iar vei fi făcut vreo ispravă din distracţie, vreo ispravă din acelea al căror monopol se pare că-l ai?

— Hm! făcu geograful ciulind urechea.

— Da! E clar că patagonezul vorbeşte spaniola.

— El?

— El! Nu cumva ai învăţat din întâmplare o altă limbă, crezând că e…

Mac Nabbs nu isprăvi ce avea de spus. Un puternic „oh” al savantului, întovărăşit de o ridicare din umeri, îi tăie vorba.

— Domnule maior, mergi puţin prea departe, spuse Paganel tăios.

— Ei, dacă nu înţelegi! răspunse Mac Nabbs.

— Nu înţeleg fiindcă băştinaşul ăsta vorbeşte prost, răspunse geograful, care începu să-şi piardă răbdarea.

— Vrei să spui că vorbeşte prost fiindcă dumneata nu-l înţelegi, ripostă maiorul calm.

— Mac Nabbs, spuse atunci Glenarvan, nu se poate admite una ca asta. Oricât de distrat ar fi prietenul nostru Paganel, nu ne putem închipui că a învăţat o limbă în locul alteia!

— Atunci, iubite Eduard, sau mai bine dumneata, bravul meu Paganel, explică-mi ce se întâmplă.

— Nu explic nimic, răspunse Paganel, eu constat. Iată cartea după care fac exerciţii zilnice, învingând dificultăţile limbii spaniole. Priveşte-o, domnule maior, şi-ai să vezi dacă umblu să te înşel!

Spunând aceste cuvinte, Paganel scotoci într-unul din numeroasele lui buzunare; după câteva minute de cercetări, scoase un volum răpănos şi-l arătă cu un aer triumfător.

Maiorul luă cartea şi o privi.

— Ei bine, întrebă el, ce lucrare e asta?

— Lusiadele, răspunse Paganel, o minunată epopee care…

— Lusiadele! exclamă Glenarvan.

— Da, prietene, Lusiadele de marele Camoëns²⁷, nici mai mult, nici mai puţin!

— Camoëns, repetă Glenarvan, bietul meu prieten, Camoëns e portughez! De şase săptămâni înveţi portugheza!

— Camoëns! Lusiadele! Portugheza!…