— Aşa o să şi facem, hotărî lordul Glenarvan, dar să procedăm metodic. Priviţi întâi documentul englez.
Rândurile şi cuvintele erau aşezate, în primul document, astfel:
— Aceasta nu spune mare lucru, rosti maiorul cu un aer dezamăgit.
— Orice-ar fi, răspunse căpitanul, e scris în englezeşte.
— Nu încape nicio îndoială, spuse lordul Glenarvan, cuvintele sink, aland, that, and, lost au rămas intacte; skipp formează cu siguranţă cuvântul skipper şi e vorba de un domn Gr… probabil căpitanul unui vas naufragiat2.
— Să mai adăugăm, spuse John Mangles, şi cuvintele monit şi ssistance3, al căror înţeles e evident.
— Ei, atunci avem ceva, se bucură lady Helena.
— Din păcate, răspunse maiorul, ne lipsesc rânduri întregi. Cum să aflăm numele vasului scufundat şi locul naufragiului?
— Le vom găsi, îi asigură lordul Eduard.
— Desigur, replică maiorul, care era totdeauna de părerea tuturor, dar cum?
— Completând un document cu altul.
— Să încercăm! exclamă lady Helena.
Al doilea petic de hârtie, şi mai ros decât cel dintâi, nu prezenta decât câteva cuvinte izolate şi aşezate în felul următor:
— E scris în nemţeşte, spuse John Mangles, de îndată ce-şi aruncă ochii pe hârtie.
— Cunoşti această limbă, John? îl întrebă Glenarvan.
— La perfecţie, milord.
— Spune-mi atunci, ce înseamnă aceste câteva cuvinte?
Căpitanul cercetă documentul cu atenţie şi spuse:
— Întâi, iată-ne fixaţi asupra datei evenimentului: 7 juni înseamnă 7 iunie, şi apropiind această cifră de numărul 62 din documentul englez, avem data completă: 7 iunie 1862.
— Foarte bine! exclamă lady Helena. Mai departe, John!
— În acelaşi rând, reluă tânărul căpitan, se găseşte cuvântul Glas, care, dacă îl alăturăm cuvântului gow din primul document, ne dă Glasgow. Deci e vorba, evident, despre un vas din portul Glasgow.
— Asta-i şi părerea mea, răspunse maiorul.
— Al doilea rând din document lipseşte în întregime, continuă John Mangles. Dar în cel de-al treilea văd două cuvinte însemnate: zwei, adică doi, şi atrosen, sau mai binezis matrosen, care în germană înseamnă „marinari”.
— Adică, întrebă lady Helena, ar fi vorba de un căpitan şi doi marinari?
— Probabil, răspunse lordul Glenarvan.
— Vă mărturisesc, milord, reluă căpitanul, că următorul cuvânt, graus, mă pune în încurcătură. Nu ştiu cum să-l traduc. Poate că cel de-al treilea document o să ne lumineze. În ceea ce priveşte ultimele două cuvinte, ele se explică uşor. Bringht ihnen înseamnă „daţi-le”; alăturând cuvintele acestea de cuvântul englez corespunzător, adică cuvântul assistance, aşezat ca şi ele în al şaptelea rând al documentului, expresia „daţi-le ajutor” se deduce de la sine.
— Da! Daţi-le ajutor, spuse Glenarvan, dar unde se găsesc aceşti nenorociţi? Până acum n-am aflat nici unde se găsesc şi nici locul catastrofei.
— Să sperăm că documentul francez va fi mai clar, spuse lady Helena.
— Să vedem documentul francez, răspunse Glenarvan, şi fiindcă toţi cunoaştem limba franceză, eforturile vor fi mai uşoare.
Iată o copie după cel de-al treilea document:
— Sunt şi cifre! exclamă lady Helena. Uitaţi-vă, domnilor, uitaţi-vă!
— Să procedăm metodic, spuse lordul Glenarvan, şi să începem cu începutul. Îngăduiţi-mi să însemnez pe rând cuvintele risipite şi incomplete.
— De la început, de la primele litere, văd că e vorba de un vas cu trei catarge, al cărui nume ni s-a păstrat în întregime, datorită documentului scris în limba engleză şi celui în limba franceză: Britannia. Dintre cele două cuvinte următoare, gonie şi austral, numai austral, numai cel din urmă are un înţeles pe care-l pricepeţi cu toţii.
— Iată un amănunt de preţ, constată John Mangles. Naufragiul s-a petrecut în emisfera australă.
— Cam vag, spuse maiorul.
— Mai departe, reluă Glenarvan. Cuvântul abor e rădăcina verbului francez aborder, adică a trage la ţărm. Nenorociţii aceia au tras la ţărm undeva. Dar unde – contin! Să fie un continent? Cruel!
— „Crud”! exclamă John Mangles, iată explicaţia cuvântului german graus… grausam… „crud”…
