Chiar era destul de plăcut. Părea să știe ce face în zona asta. Cu cât am stat mai mult să mă gândesc, cu atât mai ciudat mi s-a părut să-ncep să
obiectez.
Așa că mi-a pipăit sânul până la sfârșitul filmului! Cu mâna stângă
ducea popcornul la gură, dar cea dreaptă era încă și mai norocoasă.
Începusem să resimt ca fiind destul de incorect faptul că sânul drept
primea atenție timp de o oră întreagă, iar stângul nu era deloc băgat în seamă. Abia dacă știu despre ce era vorba în film, pentru că mă gândeam tot timpul la sânul meu. Sânul meu pipăit de un tip aproape cu totul străin, un jucător de rugby mare și musculos.
Când, cu opt zile înainte, totul îi aparținea lui Jackson.
Oare chiar eram o curvă, cum spusese Kim? Cu el, se făcuseră patru băieții cu care avusesem un oarecare contact fizic, în ultima săptămână.115
Sau chiar îmi plăcea de Cabbie? Putea să fie ăsta începutul unei noi relații?
Poate că nu.
Sau, totuși, poate că da.
Filmul s-a terminat. Cabbie s-a întins, și-a luat mâna de pe mine și s-a ridicat în picioare.
— Ai chef de o pizza?
— Normal.
Am mers undeva mai jos, pe aceeași stradă, și am împărțit o plăcintă
cu brânză. Mi-a spus că el nu mănâncă niciodată legume. Mi-a vorbit despre „tovarășii” lui de la rugby și despre cum vrea să se ducă la Penn și să devină avocat, ca tatăl lui. M-a întrebat apoi despre familia mea, iar eu mi-am ținut discursul obișnuit. Mi-a spus că și mamei lui îi place grădinăritul.
Cabbie avea tot ce putea căuta o fată la un băiat. Era drăguț, sportiv, popular, prietenos, bogat. Cred că era chiar și deștept, deși n-am putut să-mi dau seama foarte clar.
Dar m-am plictisit. Am făcut doar conversație, fără să vorbim cu adevărat.
Cred că vreau un tip care mănâncă legume.
Şi care nu e atât de obișnuit.
Era doar un tip atrăgător, știți?
A durat o grămadă până a venit nota, iar când în cele din urmă a venit, am insistat sa plătesc jumătate, deși eram în continuare lefteră, după
ce-mi cumpărasem rochia argintie.
M-a dus acasă cu mașina, iar când am ajuns, am sărit afară ca un iepure de câmp. Dacă avea impresia că sunt o curvă, cine știe la ce se aștepta el, într-un BMW întunecat, vineri seara? Mai ales după tot 115 În caz că nu vă aduceţi aminte: Jackson, Noel, Angelo şi Cabbie.
pipăitul ala?
— A fost distractiv, am mințit eu, trântind portiera mașinii. Nu trebuie să mă conduci înăuntru.
— Pe mai târziu, a spus el, cu o figură nedumerită.
Duminică seara l-am sunat.
— Hei, Cabbie, i-am spus când a răspuns la telefon. Voiam să-ți spun, ăăă... că nu pot ajunge marți la meciul de rugby.
— E-n regulă. Jucăm tot timpul. Mai e un meci vinerea asta.
— Da, păi... voiam să-ți spun că eu încă mă chinui să trec peste relația cu Jackson.
— Aha, a zis el. E-n regulă.
— Ok. Asta e, îmi pare rău.
— Nicio problemă. Vorbim!
— Vorbim!
Am închis. M-am simțit ușurată. Deși, dacă aș fi avut cu el o relație bazată doar pe pipăitul sânilor, n-aș fi zis nu. Ştii ce spun, să merg la cinema o dată sau de două ori pe săptămână, iar acolo să-mi fie atinși sânii, fără a fi obligată să-i sărut fața cărnoasă sau să port vreo conversație cu tipul.
Dar asta era imposibil, așa că mai bine ne vedeam fiecare de drumul său.
A doua zi, Kim avea să tragă la xerox lista iubiților și s-o pună în cutiile de scrisori ale tuturor. Viața mea era praf din toate punctele de vedere (pe care deja le-am detaliat), iar pe lângă toate astea, l-am auzit pe Cabbie spunându-i lui Billy Alexander:
— Da, am pipăit-o puțin. Dar, nu știu, e cam ușuratică. Nu sunt așa de interesat. Tu?
— Nu te uita la mine, frate, a zis Billy.
