Următoarele persoane, pe care le menţionez în ordine alfabetică, m-au ajutat într-o mie şi una de feluri: Carlos Alberto Andreola, Raúl Antelo, Patricia Artundo, Marta Barbato, Ana María Barrenechea, José Luis Boquete, Jorge Calvetti, Alberto Casares, José María Castiñeira de Dios, Fermín Chávez, William Chislett, Edgardo Cozarinsky, Nigel Dennis, Mercedes Dipp, Javier Fernández, Annette Flyn, Germán García, Ian Gibson, José Gilardoni, Norman Thomas di Giovanni, Nigel Glendinning, Mariano Goñi, Andrew Graham-Yooll, Peter Graves, Francis Korn, Andrés Lema-Hincapié, Eduardo Paz Leston, Rafael Arráiz Lucca, Francisco Márquez Villanueva, Gabriela şi Pino Marrone, Xavier Martini, Daniel Martino, Graciela Melgarejo, Carmine Mezzacappa, Ian Michael, María Esther de Miguel, Jorge Moentack, Adolfo de Obieta, Miguel Alfredo Olivera, Hermán Pálsson, Alicia Parodi, Mora Pomares de Pezzutti, Ricardo Piglia, Cristina Piña, Patricio Randle, Ted şi Judy Riley, Jeremy Robbins, Luis Alberto Romero, Horacio şi Graciela Salas, Raúl Salinas, Beatriz Sarlo, Jorge Schwartz, Ed Shaw, Marcela Solá, Philip Swanson, Nicholas Tozer, Jonusher, Luisa Valenzuela, David Viñas, Lita Vogelius, Julio Woscoboinik Héctor Yánover, Irma Zangara, Wally Zenner.
Am avut mare noroc să mi se înlesnească accesul la surse necunoscute, uitate, rare sau (la vremea aceea) încă nepublicate. Îi sunt recunoscător lui Nicolás Helft, directorul lui Colección Jorge
Luis Borges de pe lângă Fundación San Telmo, pentru că mi-a îngăduit să văd surse fundamentale, pentru că mi-a împărtăşit din vastele lui cunoştinţe despre bibliografia de şi despre Borges şi pentru că mi-a pus la dispoziţie câteva fotografii ca să-mi ilustrez cartea. Sunt recunoscător şi pentru ajutorul primit de la Susana Lange care mi-a pus la dispoziţie câteva materiale şi fotografii rare.
Aş dori să le mulţumesc Marianei Eppinger de Helft, lui Jorge Helft, Wáshington Pereyra şi Alejandro Vaccaro pentru că mi-au îngăduit să lucrez pe manuscrise, scrisori, reviste de epocă şi alte surse originale, de o importanţă vitală în prima fază a cercetărilor mele.
Nepreţuite au fost şi sursele, fotografiile şi alte materiale puse la dispoziţie de Eduardo Alvarez Tuñíon, Fermín Chávez, Uki Goñi, Alicia Jurado, Denah Lida, Amador Martínez Morcillo, Fedra Petit de Murat de Suárez Boedo, Alastair Reid, Horacio Salas şi Donald Yates.
Le rămân îndatorat mai multor persoane care au fost îndeajuns de amabile ca să-şi împărtăşească amintirile despre Borges şi alţii cu mine: Gloria Alcorta de Girondo, Adolfo Bioy Casares, Norah Borges, Estela Canto, Betina Edelberg, Mercedes Gini de Mills, Alicia Jurado, Norah Kildal Lange, Susana Lange, Jack Macrae, Lila Mora y Araujo, Olga Orozco, Fedra Petit de Murat de Suárez Boedo, Alastair Reid, Miguel de Torre, Donald şi Joanne Yates, Esther Zemborain de Torres Duggan.
Îi rămân cu deosebire dator Maríei Kodama, văduva lui Borges, pentru bunătatea şi generozitatea cu care m-a tratat. Aş dori să-i mulţumesc pentru că mi-a permis să citez pe larg din scrierile lui Borges şi pentru că mi-a pus la dispoziţie materiale originale şi, mai ales, pentru disponibilitatea de a-mi oferi multe date noi despre relaţia ei cu Borges, ceea ce m-a ajutat să înţeleg şi mai bine viaţa şi opera scriitoruluiclxx. Aş vrea să remarc, totuşi, că aceasta nu este o
biografie autorizată, interpretările şi judecăţile de valoare pe care se bazează aparţinându-mi în întregime.
Aş dori să le mulţumesc celor de la Editura Penguin pentru răbdarea şi încrederea manifestate de-a lungul atâtor ani: atât lui Andrew Kidd din Londra, care a lucrat cu mine aproape până la terminarea cărţii, şi lui Michael Millman din New York, cât şi lui Kate Barker, care a preluat sarcinile lui Andrew. Mi-l amintesc cu afecţiune pe răposatul Giles Gordon, agentul meu literar, care a crezut în acest proiect încă de la început, care m-a încurajat şi mi-a oferit sfaturi până aproape de final, dar care, din păcate, nu a mai apucat să vadă cartea tipărită. Dar cel mai mult îi rămân îndatorat familiei mele: Louise era foarte tânără când i-am vorbit pentru prima oară despre Borges, dar povestea a prins-o încă de atunci; Phoebe era prea mică la vremea aceea, dar îmi căuta mâna ori de câte ori mă
întorceam de la Buenos Aires; fără sprijinul şi răbdarea soţiei mele, Susan, nu aş fi putut duce lucrarea la bun sfârşit.
GLOSAR DE TERMENI ARGENTINIENI
almacén Bar-magazin din colţul străzii.
arrabal Cartier urban sărac sau barrio.
arrabalero Argou folosit de cei care locuiesc în arrabales, caña Băutură alcoolică distilată din trestie de zahăr.
caudillo (1) Termen americano-spaniol general, care se referă la conducătorul politic al unei ţări, provincii, regiuni, oraş sau partid, care guvernează printr-o combinaţie de îngăduinţă şi forţă
coercitivă; (2) în vechiul Buenos Aires, conducătorul unui barrio însărcinat cu organizarea campaniei electorale pentru un anumit partid politic; (3) şeful unei bande de compadritos şi cuchilleros.
compadrito Cuţitar spilcuit, care adesea era şi proxenet sau gardă
personală.
confitería Cafenea sau ceainărie în Buenos Aires.
conventillo Imobil cu mai multe apartamente sau vilă mare, dărăpănată, ale cărei camere sunt închiriate familiilor sărace.
criollo Argentinian de origine spaniolă.
criollismo (criollism) Mişcare ce are drept scop păstrarea şi promovarea folclorului şi a culturii criollos.
cuchillero Cuţitar.
esquina Bar din colţul străzii.
estancia Fermă mare pe care se cresc vite sau se cultivă pământul; proprietarul ei se numeşte estanciero.
gaucho Văcar de pe câmpiile argentiniene, faimos pentru îndemânarea lui de a-şi conduce calul şi a creşte vitele.
gringo Termen peiorativ pentru imigrantul străin, îndeosebi cel italian, în secolele al XIX-lea şi al XX-lea.
guapo Similar cu compadrito, dar folosit în sens admirativ pentru compadritos vestiţi pentru curajul şi îndemânarea lor.
lunfardo Argoul lumii interlope din Buenos Aires.
malevo Delincvent, adesea şi cuchillero.
maté Infuzie asemănătoare cu ceaiul, dintr-o plantă din regiunea River Plate şi Paraguay, servită într-un fel de ploscă şi sorbită
printr-un tub subţire.
milonga Cântec rustic tradiţional; şi dans.
montoneros (1) Cavalerie neregulată alcătuită din gauchos în Războaiele de Independenţă şi războaiele din secolul al XIX-lea; (2) nume adoptat de gherilele urbane peroniste în anii 1970.
ombú Arbore din regiunea River Plate.
orillas Barrios sărace de la periferie, „malurile”, în sens literal, ale oraşului Buenos Aires în secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea.
pampas Câmpiile întinse din vestul şi sudul oraşului Buenos Aires şi din Patagonia.
payada Cântec, adesea improvizat, interpretat de un payador care se acompaniază la chitară. De asemenea, un concurs de interpretare între doi payadores.
porteño Cel originar din oraşul Buenos Aires, şi nu din provincia cu acelaşi nume.
suburbio Cartier urban sărac sau barrio, sinonim cu arrabal.
