"Unleash your creativity and unlock your potential with MsgBrains.Com - the innovative platform for nurturing your intellect." » » "Luminătorii" de Eleanor Catton ☀️ ☀️ ☀️

Add to favorite "Luminătorii" de Eleanor Catton ☀️ ☀️ ☀️

Select the language in which you want the text you are reading to be translated, then select the words you don't know with the cursor to get the translation above the selected word!




Go to page:
Text Size:

numesc creştin şi dacă dumneata ai fi strâmtorat domnule eumi-aş goli buzunarele ca să te ajut ca un frate. Nu mă aştept să îmirăspunzi şi poate că voi muri curând şi nu vei mai auzi niciodată

de mine. Chiar şi în eventualitatea acelui eveniment sunt mândrusă rămân

Al dumitale foarte sincer

CROSBIE WELLS

Dunedin. Ianuarie 1854

Domnule trebuie să îmi cer scuze pentru scrisoarea pe careţi-am trimis-o data trecută fiindcă a fost scrisă cu amărăciune şi cuscopul de a te insulta. Mama mea m-a învăţat să nu pun mânaniciodată pe toc şi hârtie când sunt supărat şi acum înţeleg cât deînţelepte erau cuvintele ei. Pe mama mea dumneata nu aicunoscut-o niciodată bineînţeles dar a fost o frumuseţe la vremeaei. SUE BUTCHER era numele ei Dumnezeu s-o odihnească în pacedeşi a folosit şi alte nume mai potrivite pentru profesia ei şi îiplăcea să născocească mereu alte nume pentru ea. Era favoritatatălui nostru o preferinţă care se datora spunea ea culoriifrumoase a ochilor ei. Eu nu semăn cu ea decât pe bucăţi. Mereuîmi spunea că am trăsăturile tatălui meu deşi tatăl meu nu a maivenit niciodată la bordel după ce eu m-am născut şi după cum ştiieu nu l-am întâlnit niciodată. Mi s-a spus că prostituţia este un răusocial compus din destrăbălarea bărbaţilor pe de o parte şidepravarea femeilor pe de altă parte şi chiar dacă ştiu că aceastaeste opinia unor oameni mai înţelepţi decât mine totuşi nu sepotriveşte nicidecum cu ceea ce îmi amintesc eu despre mamamea. Avea voce frumoasă şi îi plăcea să cânte tot felul de imnuridimineaţa, o ocupaţie pe care am îndrăgit-o şi eu. Cred că erabună şi muncitoare şi chiar dacă îi plăcea să cocheteze cochetafoarte frumos. Ce straniu că noi avem mame diferite dar acelaşitată. Asta înseamnă presupun că semănăm doar pe jumătate. Dar

iartă-mi aceste meditaţii deşarte şi acceptă te rog scuzele mele şiasigurările mele că voi rămâne

Al dumitale

CROSBIE WELLS

Dunedin. Iunie 1854

Domnule poate este corect că nu-mi răspunzi. Procedezi exactaşa cum trebuie să se comporte un om din înalta societate cadumneata şi ai un renume de care trebuie să ţii seama. Cred că

m-am învăţat cu tăcerea dumitale oricât de straniu ar putea suna.

Am acum un salariu modest şi o locuinţă decentă şi încep „să mă

aşez” cum se spune pe-aici. Dunedin mi se pare foarte schimbat înlunile de vară. Soarele străluceşte pe dealuri şi pe apă şi suportfoarte bine aerul proaspăt. Cât de ciudat mi se pare că mă aflu pecealaltă parte a lumii. Şi atât de departe de Anglia. Vei rămânesurprins să afli că nu voi mai pleca acasă până la urmă. Amhotărât ca Noua Zeelandă să fie pământul în care voi fi îngropat.

Poate te vei întreba ce a determinat această schimbare deatitudine şi aşa că îţi voi spune. Vezi dumneata în Noua Zeelandă

fiecare om a lăsat în urmă viaţa lui trecută şi fiecare om este egalîn felul lui. Bineînţeles oierii din Otago sunt boieri aici exact cumerau boieri şi în ţinuturile Scoţiei însă pentru oameni ca mine există

o şansă să se ridice. Lucrul ăsta mi se pare foarte îmbucurător. Nueste ceva neobişnuit ca oamenii să se salute unii cu alţii pe stradă

indiferent de poziţia lor socială. Pentru dumneata poate lucrulacesta nu e ciudat însă pentru mine este ceva grozav. Viaţa lacapătul lumii ne face fraţi pe toţi şi cu această remarcă voi rămâneAl dumitale foarte sincer

CROSBIE WELLS

Dunedin. August 1854

Domnule sper că îmi vei ierta aceste scrisori eu nu am altepersoane cu care să corespondez şi gândurile la dumneata îmiocupă zilele. Am tot filozofat şi eu gândindu-mă la ceea ce s-ar fiputut întâmpla dacă m-ai fi cunoscut mai curând sau dacă eu te-aş

fi cunoscut pe dumneata. Nu ştiu ce vârstă ai aşa că nu-mi dauseama dacă eşti mai mare sau dacă eu sunt mai mare la ani. Înmintea mea lucrul acesta contează şi fiindcă eu sunt bastardul îmi

imaginez că sunt mai tânăr dar desigur poate să nu fie aşa. Maierau şi alţi copii în bordel câteva fete care crescând au devenitprostituate şi un băiat care a murit de vărsat când eu eram foartemic dar eu am fost cel mai mare mereu şi mi-ar fi plăcut să am unfrate pe care să-l admir. M-am gândit cu multă tristeţe la faptul că

eu nu ştiu dacă mai ai surori şi fraţi sau dacă există şi alţibastarzi ori dacă tatăl tău ţi-a vorbit vreodată despre mine. Dacă

aş fi la Londra nu aş scăpa niciun prilej de a mă duce pe jos laGlen House ca să mă uit prin grilaj şi să îl zăresc poate pe tatălmeu pe care ţii minte că eu nu l-am văzut niciodată. Am încă

scrisoarea lui în care spune că el ştia de mine şi m-a urmărit şi mă

întreb ce credea despre mine şi ce-ar putea crede despre viaţa pecare o duc eu aici. Dar poate că nici nu mai trăieşte. Nu doreşti să

fii fratele meu mi-ai dat de înţeles acest lucru dar poate eşti capreotul meu cu corespondenţa noastră ca o confesiune. Mă bucură

această idee fiindcă spun cu mândrie că eu am primit confirmareaîn biserică aşa cum se cuvine. Dar presupun că dumneata eşti deconfesiune anglican.

Al dumitale,

CROSBIE WELLS

Dunedin. Noiembrie 1854

Dumneata ai senzaţia că m-ai recunoaşte sau că m-aiidentifica dintr-o mulţime? Mi-am dat seama recent că eu ştiu cumarăţi deşi dumneata nu ştii cum arăt eu. Nu suntem chiar atât deneasemănători la fizic deşi eu sunt mai slab cred şi am părul maiînchis la culoare decât al tău şi lumea ar spune probabil că figuradumitale e mai blândă deoarece expresia mea este mai tot timpulposomorâtă. Mă întreb dacă ţi se întâmplă să mergi pe stradă şi să

te gândeşti la mine şi să cauţi fragmente ale trăsăturilor mele pechipul celorlalţi oameni sau în trupurile lor când trec pe lângă

dumneata. Asta e ceea ce făceam în fiecare zi când eram tânăr şivisam mereu la tatăl meu şi încercam să-l plăsmuiesc din toatefigurile oamenilor pe care îi cunoşteam. Cât de mângâietor poate fipentru suflet gândul la tot ceea ce ne uneşte pe noi ca fraţi locuindaici la capătul pământului. Eşti subiectul gândurilor mele repetateastăzi.

Cu sinceritate,

CROSBIE WELLS

Următoarea scrisoare care venea la rând era mult mai precisă, iar cerneala mult mai strălucitoare. Moody se uită la dată şi observă că trecuse aproape un deceniu de la ultima corespondenţă a lui Crosbie Wells.

Dunedin. Iunie 1862

Domnule îmi voi relua corespondenţa ca să te informez cu maremândrie că îţi scriu acum din postura de om însurat. Perioada de

Are sens